Astfel, Robert Turcescu a postat (foto) o analiză din 2018 a Alinei Mungiu, susținătoare declarată a lui Nicușor Dan, care, din calitatea de medic psihiatru, definea și argumenta “autismul PSD”.
De asemenea, o centralizare a declarațiilor altor lideri, majoritatea suporteri de astăzi ai primarului Capitalei, indică o veche istorie în atribuirea acestui calificativ.
Klaus Iohannis afirma, în 2015, că „România nu este o țară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, în contextul refuzului cotelor de refugiați. Reprezentanții FEDRA au trimis o scrisoare Administrației Prezidențiale, sesizând folosirea termenului cu conotație peiorativă.
Dacian Cioloș spunea, în urmă cu 8 ani, că repetarea protestelor pe tema legilor justiției este „o formă de autism”, referindu-se la lipsa de reacție a autorităților.
Interesant este că nici indignarea instituțională nu este o premieră:
„Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, întrunit în şedinţa de soluţionare a petiţiilor în data de 26.02.2018, a dezbătut declaraţia doamnei prim-ministru Dăncilă Viorica Vasilica, din cadrul interviului acordat la televiziunea Antena 3, în seara zilei de 15 februarie 2018, care a avut următorul conţinut: , hotărând că declaraţia în cauză se încadrează în limitele libertăţii de exprimare şi nu constituie discriminare”, conform unui comunicat de presă transmis de CNCD și citat la acea vreme de Agerpres.
Sursa: www.stiripesurse.ro
