Acest lucru a fost relatat pe 18 iulie 2025 de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, K. Kallas, pe rețeaua de socializare X.
Declarații ale K. Callas:
• ne menținem fermi pe poziția noastră,
• UE a aprobat recent unul dintre cele mai dure pachete de sancțiuni împotriva Rusiei de până acum.
• Continuăm să reducem bugetul militar al Kremlinului prin impunerea de sancțiuni asupra altor 105 nave din flotă din umbră, asupra celor care le furnizează, și prin restricționarea accesului băncilor rusești la finanțare.
• Sistemul de gazoducte Nord Stream va fi blocat
• plafonul prețului petrolului va fi redus,
• Creștem presiunea asupra industriei militare ruse, asupra băncilor chineze care facilitează eludarea sancțiunilor și blocăm exportul de tehnologii utilizate în drone.
• Pentru prima dată, impunem sancțiuni asupra registratorului de nave al Rosneft și asupra celei mai mari rafinării de petrol din India.
• Vom continua să creștem costurile astfel încât încetarea agresiunii să devină singura opțiune a Moscovei.
UE a încercat să ajungă la un acord asupra celui de-al 18-lea pachet de măsuri încă de la adoptarea celui de-al 17-lea pachet în mai 2025. Adoptarea pachetului a fost întârziată de poziția Slovaciei și a Maltei.
Prim-ministrul slovac, R. Fico, a anunțat că țara sa, care blocase mult timp adoptarea pachetului de sancțiuni, îl va susține.
Aprobarea Slovaciei a venit după ce R. Fico a convenit cu șefa CE, U. von der Leyen, asupra garanțiilor pentru Slovacia în legătură cu prețurile gazelor.
Malta s-a opus noului pachet de sancțiuni, temându-se pentru veniturile companiilor sale de transport maritim, care au revenit cu bucurie la transportul de petrol rusesc după ce prețurile au scăzut sub plafonul actual de 60 de dolari pe baril.
O nouă reducere a plafonului de prețuri ar priva țările mediteraneene cu o flotă comercială dezvoltată (Grecia, Cipru, Malta) de venituri din transportul de petrol rusesc, ceea ce a întristat Malta, dar aceasta a fost în cele din urmă convinsă.
Conform procedurii adoptate în UE, pachetul convenit de reprezentanții permanenți ai UE trebuie aprobat oficial în scris.
Apoi trebuie publicat în Jurnalul Oficial al UE și abia atunci pachetul va intra în vigoare.
Această etapă nu ar trebui amânată, iar publicarea sancțiunilor poate fi așteptată pe 19 iulie, atunci structura sancțiunilor va deveni în sfârșit clară.
U. von der Leyen a anunțat sancțiuni împotriva conductelor de gaze Nord Stream 1 și Nord Stream 2, precum și o reducere a plafonului de preț pentru petrolul rusesc, chiar înainte de aprobarea finală a celui de-al 17-lea pachet.
Niciuna dintre conducte nu este operațională – Nord Stream 1 a fost închisă pe 31 august 2022 din cauza unor probleme legate de repararea turbinelor Siemens, iar Nord Stream 2 nu a fost certificată de UE.
Pe 26 septembrie 2022, explozii din apropierea insulei daneze Bornholm au avariat 3 din cele 4 conducte ale sistemului de gazoducte Nord Stream, doar o conductă din Nord Stream 2 rămânând în funcțiune.
Prin impunerea de sancțiuni, UE blochează lansarea acestei linii, ceea ce ar fi posibil după soluționarea falimentului operatorului de gazoduct Nord Stream 2, Nord Stream 2 AG, și după ce investitorul american S. Lynch ar putea achiziționa infrastructura gazoductului.
UE dorește să facă imposibilă repararea conductelor avariate.
UE a luat în considerare reducerea plafonului de preț încă de la începutul anului 2025, când prețurile petrolului rusesc au scăzut sub 60 de dolari pe baril – nivelul stabilit de Coaliția pentru Plafonarea Prețurilor (G7, UE și o serie de alte țări care au aderat) la 5 decembrie 2022.
Plafonul de preț a fost implementat prin interzicerea furnizării de asistență tehnică, servicii de brokeraj sau financiare, inclusiv asigurări, legate de transportul maritim al petrolului și produselor petroliere rusești către țări terțe, dacă acestea sunt achiziționate la un preț peste plafon.
Reducerea rezultată a permis transportul petrolului rusesc în cadrul ecosistemului de transport maritim occidental, ceea ce a înfuriat puternic CE, iar UE a revenit asupra subiectului revizuirii plafonului (această posibilitate a fost inclusă inițial în mecanismul plafonului de preț, revizuirea urma să fie efectuată la fiecare 2 luni pentru a menține plafonul la un nivel de cel puțin 5% sub prețul mediu de piață pentru petrolul rusesc, dar acest lucru nu s-a mai făcut nici măcar o dată în 2,5 ani).
La mijlocul lunii iunie 2025, CE a propus Coaliției pentru Plafonarea Prețurilor (Price Cap Coalition) să reducă plafonul de preț pentru țițeiul rusesc de la 60 USD/bbl până la 45 USD/bbl, dar SUA nu au susținut ideea.
Apoi, CE a început să se gândească la un plafon flotant, astfel încât acesta să fie menținut la un nivel cu 15% sub prețurile pieței, pe baza valorii medii timp de 10 săptămâni.
Pe 18 iulie 2025, Reuters, citând surse, a relatat că noul plafon de preț pentru petrolul rusesc ar fi de 47,6 USD/bbl, ceea ce este mai mult sau mai puțin în conformitate cu schema plafonului flotant anunțată anterior.
Se pare că CE a decis să nu complice lucrurile și a luat prețul mediu al petrolului din Ural pe 2 luni, pe baza calculului Ministerului Dezvoltării Economice al Federației Ruse pentru determinarea taxei pe extracția mineralelor, și a stabilit o reducere de 15%.
Având în vedere că în mai prețul petrolului pentru calcularea taxei pe extracția mineralelor a fost de 52,08 USD/bbl, iar în iunie – 59,84 USD/bbl, formula plafonului probabil a dat doar 47,57 USD/bbl.
De asemenea, este destul de așteptat ca sancțiunile să fie extinse împotriva navelor suspectate de UE că transportă petrol rusesc în afara plafonului de preț și clasificate drept așa-numita flotă din umbră.
În prezent, numărul total de nave aflate sub sancțiunile UE în legătură cu Rusia este de 342, în principal petroliere și petroliere pentru produse.
Acum urmează să li se adauge încă 105 nave, dar nu se specifică dacă este vorba doar de petroliere sau de nave de toate tipurile.
O evoluție surprinzătoare a fost anunțul sancțiunilor împotriva unei rafinării indiene pe care UE o leagă de Rosneft.
Rafinăria în cauză este Rafinăria Vadinar a Nayara Energy, din care 49,13% este deținută de Rosneft.
Rafinăria Vadinar este situată în Vadinar, Gujarat, în nord-vestul Indiei, și este a doua cea mai mare rafinărie din India, amplasată pe un singur amplasament:
• capacitate de rafinare primară a petrolului – 20 milioane tone/an sau 405.000 barili/zi,
• Indicele de dificultate Nelson – 11,8 (una dintre primele zece instalații din lume),
• adâncimea de rafinare a petrolului – 95,5%,
• flexibilitate ridicată în alegerea materiilor prime și capacitatea de a procesa tipuri grele și supergrele de petrol.
Activele Nayara Energy includ, de asemenea, un port de mare adâncime și un terminal petrolier cu o capacitate totală de 58 de milioane de tone pe an, terminale de încărcare feroviare și rutiere, propria rețea de retail de peste 6.500 de benzinării în toată India, cu planuri de creștere ulterioară.
În februarie 2024, Ministerul Petrolului din India a anunțat că Nayara Energy intenționează să dubleze capacitatea rafinăriei Vadinar, ceea ce ar fi logic, având în vedere că India a înlocuit în mare măsură aprovizionarea cu produse petroliere a Rusiei către UE, care au fost blocate în februarie 2023.
Predecesorul lui Kallas în funcția de șef al diplomației europene, J. Borrell, a cerut UE, ca parte a înăspririi sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, să ia măsuri împotriva revânzării de către India a petrolului rusesc după rafinare, inclusiv în motorină.
Ca răspuns, ministrul indian de externe, S. Jaishankar, i-a recomandat să studieze sancțiunile UE, care prevăd că petrolul rusesc care a fost supus unei prelucrări profunde într-o țară terță nu mai este considerat rusesc.
J. Borrell a răspuns apoi evaziv că UE nu acuză guvernul indian că achiziționează petrol rusesc, ci va studia propriul import de produse petroliere.
Nu s-a ajuns la măsuri împotriva Indiei ca furnizor de produse petroliere, dar măsurile împotriva rafinăriei Vadinar, motivate de legătura sa cu Rosneft (deși compania nu deține o participație majoritară în rafinărie), ar putea deveni un balon de testare.
