Aproape 1,8 milioane de bucureşteni sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege primarul dintre cei 15 competitori rămaşi în cursa electorală după ce doi dintre ei şi-au anunţat retragerea, numele lor rămânând însă pe buletinele de vot. Alegeri pentru posturile de primar au loc şi în alte 12 localităţi din 10 judeţe, în timp ce la Buzău, 8 competitori îşi dispută şefia Consiliului Judeţean. Cei peste 2,1 milioane de alegători care votează duminică îşi vor exercita dreptul de vot în 1.771 de secţii, începând de la ora 07:00 şi până la ora 21:00, fără posibilitatea prelungirii programului de vot.
În Bucureşti, pentru locul rămas vacant după ce Nicuşor Dan a fost ales preşedinte, s-au înscris şi au rămas pe buletinul de vot 17 candidaţi, din care doi – Vlad Gheorghe şi Orlando Teodorovici – şi-au anunţat apoi retragerea, unul în favoarea candidatuui liberal Ciprian Ciucu, iar celălalt în favoarea social-denocratului Daniel Băluţă.
Înscrişi pentru scrutinul de duminică sunt 11 candidaţi susţinuţi de partide politice şi şase independenţi.
Prima poziţie de pe buletinele de vot este ocupată de Cătălin Drulă (USR), urmat de Ciprian Ciucu (PNL), Burcea George-Valentin – Partidul Oamenilor Tineri; Alexandrescu Anca-Nicoleta – Alianţa electorală,„Dreptate pentru Bucureşti” dintre Alianţa pentru Unirea Românilor şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat; Băluţă Daniel – Partidul Social Democrat. Lazăr Rareş – Partidul România în Acţiune, Gheorghe Vlad-Dan – candidat independent, Negrotă Angela – candidat independent, Ciceală Ana-Maria – Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate, Creţu Oana – Partidul Social Democrat Unit, Macovei Gheorghe – Partidul România Mare, Florea Liviu-Gheorghe – Partidul Naţional Tărănesc Maniu Mihalache, Lasca Mihai-Ioan – Patrioţii Poporului Român, Teodorovici Eugen-Orlando – candidat independent, Neţoiu Gheorghe – candidat independent, Trifu Dănut-Angelo – candidat independent, Filip Constantin-Titian – candidat independent.
Tot duminică, au loc alegeri pentru şefia Consiliului Judeţean Buzău, după ce social-democratul Lucian Romaşcanu a renunţat la funcţie, în favoarea unui post la Curtea de Conturi Europeană. Opt candidaţi îşi dispută postul: Marcel Ciolacu, Ştefăniţă Avrămescu (AUR), Mihai Răzvan Moraru (independent, susţinut de PNL şi USR), Silviu Iordache (independent), Gabriel Pană (ACT), Adrian Dogaru (SOS România), Dragoş Brânzea (POT), Mihai Budescu (PRM).
Se defăşoară alegeri pentru primari şi în 12 localităţi, din 10 judeţe: comuna Remetea, judeţul Bihor; comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani; comuna Marga, judeţul Caraş-Severin; comuna Dobromir, judeţul Constanţa; comuna Lumina, judeţul Constanţa;oraşul Găeşti, judeţul Dâmboviţa; comuna Sopot, judeţul Dolj; comuna Valea Ciorii, judeţul Ialomiţa; comuna Vânători, judeţul Iaşi; comuna Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş; comuna Şieu, judeţul Maramureş; comuna Cârţa, judeţul Sibiu. Au fost necesare noi alegeri după ce foştii edili fie au murit, fie au fost condamnaţi pentru diverse infracţiuni sau au fost declaraţi incompatibili, fie au demisionat din diverse cauze.
CUM SE VOTEAZĂ. CE DOCUMENTE SUNT NECESARE. CUM PROCEDEAZĂ ALEGĂTORII CARE AU CĂRŢI DE IDENTITATE ELECTRONICE
Alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa.
Pot vota în localitatea unde au reşedinţa doar alegătorii care şi-au stabilit reşedinţa cu mai mult de 6 luni înainte de data de 7 decembrie şi aceasta este încă valabilă în ziua scrutinului. Cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa cu mai puţin de 6 luni înainte de ziua votului vor putea vota doar în localitatea de domiciliu.
Cetăţenii români pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv:
– cartea de identitate model 1997, cartea de identitate simplă;
– cartea electronică de identitate;
– carte de identitate provizorie;
– buletinul de identitate
– paşaportul diplomatic;
– paşaportul diplomatic electronic;
– paşaportul de serviciu;
– paşaportul de serviciu electronic;
– şi carnetul de serviciu militar în cazul elevilor din şcolile militare.
Alegătorii care sunt cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene şi care au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României votează în baza actului de identitate însoţit de documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidenţă permanentă, după caz.
Cetăţenii românii care vor vota cu cartea electronică de identitate nu trebuie să facă dovada domiciliului sau a reşedinţei pentru că în momentul scanării documentului prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, adresa de domiciliu sau de reşedinţă se va afişa automat.
Deci, cetăţenii care au carte electronică de identitate vor prezenta documentul operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare pentru scanare şi verificare prin intermediul SIMPV, la fel cum ar fi făcut cu vechiul tip de act de identitate.
Cetăţenii care doresc să voteze, dar nu deţin un act de identitate valabil, au posibilitatea de a solicita o carte de identitate provizorie, majoritatea structurilor de evidenţă a persoanelor din judeţul Buzău, din Bucureşti şi din localităţile de care aparţin circumscripţiile electorale unde au loc alegeri asigurând program cu publicul pnclusiv duminică.
PROIECT PILOT DESTINAT ALEGĂTORILOR CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) implementează un proiect-pilot pentru facilitarea exercitării dreptului de vot de către alegătorii cu dizabilităţi de vedere la alegerile locale parţiale de duminică. Proiectul se desfăşoară în şase centre de votare din municipiul Bucureşti, câte unul în fiecare sector, care includ, în total, 24 de secţii de votare.
Iniţiativa beneficiază de colaborarea Asociaţiei Nevăzătorilor din România, obiectivul principal al demersului fiind acela de a le facilita alegătorilor cu dizabilităţi de vedere să voteze „în condiţii de autonomie şi cu respectarea secretului votului”, fără a depinde în mod obligatoriu de un însoţitor.
Alegătorul cu dizabilităţi de vedere are dreptul să fie ajutat de un însoţitor ales de el, care nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
Potrivit AEP, în cadrul proiectului-pilot sunt utilizate şabloane de vot şi materiale auxiliare care permit alegătorilor cu dizabilităţi de vedere să voteze în mod independent şi informat. Materialele conţin informaţii privind procedura de votare, competitorii electorali şi poziţionarea acestora pe buletinul de vot şi sunt disponibile în alfabet Braille, în format text care să poată fi redat prin intermediul dispozitivelor şi/sau aplicaţiilor utilizate de către alegătorii cu dizabilităţi de vedere şi în format audio.
Materialele sunt realizate de Autoritatea Electorală Permanentă în colaborare cu Asociaţia Nevăzătorilor din România, astfel încât conţinutul şi formatul să fie adaptate nevoilor specifice ale persoanelor cu probleme de vedere.
Sursa citată menţionează că în fiecare centru de votare în care se organizează proiectul-pilot există câte o secţie de votare dotată cu o cabină de vot accesibilizată, care are o lăţime de un metru şi o poliţă de 30 de centimetri, ajustabilă pe înălţime.
CUM SE STABILEŞTE REZULTATUL SCRUTINULUI
Conform legii, alegerile pentru consilieri, pentru primari şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.
Pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie judeţeană. Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de egalitate se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa numai candidaţii care se află în această situaţie.
