În cruciada sa împotriva „dezinformării”, preşedintele francez Emmanuel Macron este acuzat de mass-media conservatoare, de dreapta şi de extrema dreaptă că îngrădeşte libertatea de exprimare şi că se îndreaptă spre „derapaje autoritare”, la 18 luni de la alegerile prezidenţiale.
Această ofensivă aminteşte de strategia electorală a preşedintelui american Donald Trump, care s-a prezentat întotdeauna în campaniile sale ca apărător al „libertăţii de exprimare”, notează experţii, citaţi de AFP.
„Asistăm în Franţa la o reproducere a modelului care s-a desfăşurat în Statele Unite, cu captarea de către MAGA”, galaxia conservatoare trumpistă, a temei „libertăţii de exprimare”, analizează Philippe Moreau-Chevrolet, profesor de comunicare politică la Sciences Po.
De la sfârşitul lunii octombrie, şeful statului francez a organizat consultări şi întâlniri pentru a reglementa mai bine reţelele de socializare care, în opinia sa, pun în pericol democraţia.
Au fost promise „decizii concrete” pentru începutul anului 2026, dar au fost deja avansate câteva piste, precum „majoritatea digitală” la 15 ani, transparenţa algoritmilor sau chiar o acţiune judiciară pentru a bloca de urgenţă „informaţiile false” de pe reţele.
Macron s-a declarat, de asemenea, în favoarea unei „certificări realizate de profesionişti” pentru a distinge site-urile şi reţelele care produc informaţii care respectă normele deontologice.
Reflecţia s-a desfăşurat într-un mod destul de discret până săptămâna trecută, când mass-media controlate de Vincent Bolloré, miliardar conservator care a cumpărat în ultimii ani mai multe canale de televiziune, posturi de radio şi ziare franceze, a început atacul.
Le Journal du Dimanche a deschis focul denunţând o „derivă totalitară”, acuzaţie preluată apoi de alte posturi din galaxia Bolloré, de la radio Europe 1 la canalul de ştiri Cnews.
Atacul a fost preluat apoi de lideri de dreapta şi de extremă dreapta, precum Jordan Bardella, preşedintele partidului Rassemblement national – dat de sondaje ca fiind câştigătorul următoarelor alegeri prezidenţiale -, care a criticat dur un preşedinte vinovat de „atacarea libertăţii de exprimare”.
„Libertatea de exprimare”, element structural al victoriilor lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane din 2016 şi apoi din 2024, a devenit astfel un argument cardinal în polemică.
Vicepreşedintele american JD Vance a lansat atacul în Europa încă din februarie, denunţând un „regres” al libertăţii de exprimare pe Bătrânul Continent. Mai mult decât „Rusia” sau „China”, a declarat el la München, „ceea ce mă îngrijorează este ameninţarea din interior, regresul Europei în raport cu unele dintre valorile sale fundamentale, împărtăşite cu Statele Unite”.
Pentru a încerca să pună capăt controversei, şeful statului francez a trebuit să răspundă marţi în Consiliul de Miniştri că guvernul nu va „crea un astfel de label destinat presei” şi „cu atât mai puţin un minister al Adevărului”.
La începutul lunii noiembrie, audiovizualul public (France Télévisions, Radio France) a dat în judecată mass-media din galaxia Bolloré pentru „denigrare”, după difuzarea unui videoclip în care apăreau doi jurnalişti din serviciul public la restaurant cu responsabili socialişti, unul dintre ei ţinând discursuri interpretate ca fiind compromiţătoare.
Presupusa parţialitate a serviciului public în favoarea stângii se află acum în centrul unei comisii parlamentare de anchetă, la iniţiativa unui partid aliat cu RN, ale cărei lucrări au început la sfârşitul lunii noiembrie.
„Alianţa mass-media populiste cu populiştii de dreapta este de aceeaşi natură cu cea pe care o vedem în Statele Unite cu Trump”, estimează politologul Chloé Morin, care a fost consilier pentru doi prim-miniştri socialişti între 2012 şi 2017.
„Mass-media stârnesc polemici, iar politicienii populişti le preiau. Se pasează reciproc responsabilitatea şi încing atmosfera”, toate acestea „fără a ţine cont de fapte”, subliniază ea.
„Problema este că în Franţa avem din ce în ce mai multe dezbateri de acest gen, complet deconectate de realitate”, la fel ca în alte democraţii occidentale, adaugă ea, exprimându-şi temerea că „ştirile false şi polemicile false” se vor înmulţi până la alegerile prezidenţiale din 2027.
