În hotărârea pronunţată, joi, în cauza C-792/22 | Energotehnica, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene consideră că dreptul Uniunii se opune legii unui stat membru în temeiul căreia, potrivit curţii sale constituţionale, hotărârea judecătorească definitivă a unei instanţe de contencios administrativ privind un „accident de muncă” are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale, dacă această lege împiedică rudele victimei să fie ascultate.
În data de 5 septembrie 2017, un electrician, angajat al companiei SC Energotehnica SRL din Sibiu, şi-a pierdut viaţa prin electrocutare în timpul unei intervenţii asupra unui corp de iluminat exterior, montat pe un stâlp de joasă tensiune, în cadrul unei exploataţii agricole. Incidentul a generat o serie de proceduri administrative şi judiciare complexe, ce au adus în discuţie atât răspunderea penală a persoanelor implicate, cât şi protecţia drepturilor lucrătorilor.
Instanţa de contencios administrativ sesizată cu litigiul a conchis că, în speţă, nu era vorba despre un „accident de muncă”. Ea a anulat sancţiunile administrative aplicate angajatorului. Potrivit unei legislaţii naţionale, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituţională a României (CCR), această hotărâre a instanţei de contencios administrativ împiedică instanţa penală să reexamineze aspectul dacă accidentul respectiv constituie un accident de muncă.
În acest context, Curtea de Apel Braşov (România) solicită Curţii de Justiţie să se pronunţe cu privire la compatibilitatea acestei legi naţionale, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituţională a României, cu dreptul Uniunii privind securitatea lucrătorilor.
În hotărârea pronunţată astăzi, Curtea de Justiţie consideră că „dreptul Uniunii se opune legii unui stat membru în temeiul căreia, potrivit curţii sale constituţionale, hotărârea judecătorească definitivă a unei instanţe de contencios administrativ privind un „accident de muncă” are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale, dacă această lege împiedică rudele victimei să fie ascultate”.
„Este de competenţa naţională să se stabilească procedurile pentru angajarea răspunderii angajatorului în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii. Aceste proceduri nu pot însă împiedica exercitarea drepturilor conferite de dreptul Uniunii”, se mai arată în decizia CJUE.
