„Acest medicament foloseşte, pentru prima dată după mai multe decenii, o nouă abordare în ceea ce priveşte tratamentul schizofreniei”, a declarat într-un comunicat Tiffany Farchione, de la Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA). „Această autorizare oferă o nouă alternativă la medicamentele antipsihotice prescrise până în prezent”, a adăugat ea.
Noul medicament, denumit Cobenfy, ţinteşte receptori diferiţi de cei vizaţi de tratamentele utilizate până în prezent (receptorii de dopamină).
Aproximativ 5% dintre persoanele diagnosticate cu schizofrenie mor prin sinucidere. Schizofrenia este o tulburare psihiatrică devastatoare care se caracterizează prin halucinaţii, retractilitate emoţională şi un declin al funcţiei cognitive. Aceste simptome apar cel mai frecvent la pacienţi atunci când aceştia sunt adolescenţi sau adulţi tineri. Descrisă pentru prima oară acum mai bine de 130 de ani, schizofrenia nu beneficiază de tratamente foarte eficiente şi a cunoscut puţine progrese biologice sau medicale în ultima jumătate de secol
Noul medicament „ar putea schimba datele problemei, mai ales pentru persoanele pentru care celelalte tratamente nu funcţionează”, a declarat Lynsey Bilsland, coordonatoarea diviziei de sănătate mintală din cadrul Fundaţiei Wellcome.
La nivel mondial, schizofrenia afectează 1 din 300 de persoane, conform OMS.
Alternativă la antipsihotice
„Modul său de acţiune este complet diferit de cel al altor medicamente utilizate în prezent împotriva schizofreniei. El are potenţialul de a schimba viaţa a milioane de oameni”, a adăugat ea.
Efectele secundare pot include greaţă, vărsături, indigestie, diaree, constipaţie, retenţie urinară şi probleme hepatice. Totuşi, aceste efecte secundare par să fie „reduse” în raport cu cele induse de tratamentele actuale, a declarat Matt Jones, profesor de ştiinţe neurologice la Universitatea din Bristol. „Este o veste foarte bună pentru pacienţi”, a adăugat el.
„Din păcate, antipsihoticele disponibile în prezent au efecte secundare importante, în special o creştere în greutate şi efecte asupra mişcărilor, ceea ce poate afecta adeziunea pacienţilor la tratament”, a declarat Sameer Jauhar, medic psihiatru la King’s College din Londra.
„Este vorba, probabil, despre una dintre cele mai entuziasmante realizări din domeniul nostru”, a adăugat el, subliniind totuşi nevoia realizării unor studii clinice pe termen mai lung, pentru a confirma aceste beneficii medicale.
