Bucureştenii pot verifica acum, cu ajutorul unei hărţi on-line, în ce măsură zona în care trăiesc respectă regula 3-30-300.
Este vorba despre un principiu propus în 2021 de expertul olandez în silvicultură Cecil Konijnendijk, care a promovat această regulă pentru a sublinia importanţa naturii în mediul urban.
Harta poate fi consultată la adresa: https://dianaculescu.ro/3-30-300/#13/44.4335/26.1057
Diana Culescu, preşedintă a Asociaţiei Peisagiştilor din România, precizează că, prin datele 3-30-300, orice bucureştean poate afla care este „scorul de calitate” pentru fiecare clădire din capitală.
„Fiecare persoană ar trebui să poată vedea cel puţin trei arbori atunci când se uită pe fereastră acasă, la serviciu sau la şcoală. Arborii ne ajută să respirăm aer curat şi ne fac să ne simţim mai bine. Este bine ca orice zonă a unui oraş să fie umbrită în proporţie de minim 30% prin umbra arborilor maturi pentru a asigura un microclimat adecvat, pentru a creşte astfel calitatea mediului urban şi pentru a genera un cadru de viaţă sănătos şi plăcut. Orice locuitor ar trebui să aibă un parc sau un spaţiu verde pentru destindere şi agrement la mai puţin de 300 de metri de casă. Asta înseamnă să poţi ajunge acolo mergând pe jos în 5-10 minute, ca să socializezi, să te joci, să faci sport sau să te relaxezi”, a scris Diana Culescu pe pagina sa de Facebook.
Ea menţionează că această soluţie pentru vizualizarea calităţii vieţii a fost generată pe baza colaborării dintre echipa RPR Birou de studii contemporane şi arh. urb. Mircea Munteanu din cadrul Metapolis, pornind de la informaţiile furnizate de International Climate and Environmental Research Foundation.
„Mulţumiri speciale merg către Dirk Voets, expert din cadrul Cobra, care a făcut posibilă această revoluţie referitoare la modul în care ‘vedem’ cât de verde este de fapt Bucureştiul”, scrie Diana Culescu.
Potrivit acesteia, datele 3-30-300 pentru Bucureşti valorează 8.700 de euro, fără a pune la socoteală timpul de lucru pentru prelucrarea datelor şi pregătirea lor pentru adăugarea pe site-ul web.
Diana Culescu subliniază că harta nu oferă soluţii, ci „furnizează date de bază pentru a fundamenta intervenţiile, proiectele şi politicile viitoare referitoare la dezvoltarea reţelei de spaţii verzi” din mediul urban.
„Cred că mai este important de menţionat aici şi faptul că elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea reţelei de spaţii verzi din mediul urban este obligatorie prin legea spaţiilor verzi încă din 2007 pentru toate oraşele mari din România. Respectiv, în România, există în prezent 103 primării care nu îşi fac treaba de mai bine de 17 ani atunci când vine vorba de asigurarea calităţii vieţii noastre cotidiene”, menţionează aceasta. AGERPRES/(AS – autor: Irinela Vişan, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)
