Extrema dreaptă ar urma să revină în forţă în Austria, după cinci ani de tandem fără precedent ecologisto-conservator, şi să obţină, poate, un succes istoric în alegerile – care se anunţă foarte strânse – de duminică, în care votează peste şase milioane de alegători, relatează AFP.
”De această dată va fi altfel. Nu vreau să ne port ghinion, dar o simt: de această dată vom câştiga”, a lansat liderul Partidului Libertăţii (FPÖ, extremă dreapta) Herbert Kickl la ultimul său miting de campanie.
În contextul unei ascensiuni a partidelor radicale în Europa, sondajele creditează această formaţiune – înfiinţată de către foşti nazişti – cu 27%, urmată ÖVP (conservatori) cu ÖVP 25%.
Un prim loc al extremei drepte ar provoca un cutremur în această ţară alpină, potrivit unor analişti, pentru că, deşi a gustat puterea, ea nu s-a clasat prima vreodată într-un scrutin naţional.
Kickl – atât de extremist încât niciun partid nu vrea să guverneze cu el – este departe de a fi sigur să ajungă la Cancelarie.
”El aţâţă fricile, FPÖ se agită în continuare şi nu are niciodată nimic constructiv de adus”, apreciază o cercetătoare, Theres Friesacher, în vârstă de 29 de ani, intervievată de AFP la ieşirea dintr-o secţie de votare la Viena, care evocă haosul şi ”poveştile de corupţie” ale fiecărei treceri pe la guvernare.
”VOLKSKANZLER”
Laminat în 2019 de răsunătorul scandal Ibizagate, partidul a urcat din nou pe pantă, sub impusul unui Herbert Kickl puţin predestinat să fie în lumina reflectoarelor şi care a prosperat din fricile sociale şi economice care străbat continentul.
Apropiat al unor grupări denunţate aprig, cel care vrea – în ţara natală a lui Adolf Hitler – să fie numit ”Volkskanzler” (cancelarul poporului) a preluat termenul ”remigraţie” care are ca plan să le retragă cetăţenia austraică şi să-i expulzeze pe austirecii de origine străină.
În 2015, Austria era o destinaţie privilegiată a refugiaţilor, în trimpul marelui val istoric al migraţiei şi a rămas la fel de atunci.
Acest fost ministru de Interne, în vârstă de 55 de ani, a ştiut să-i aţâţe pe ”antivax” prin declaraţiile sale conspiraţioniste împotriva măsurilor anticovid, pe cei mai săraci afectaţi de inflaţie şi pe toţi cei sensibili la neutralitatea austriacă prin condamnarea sancţiunilor impuse Rusiei.
În mulţimea susţinătorilor săi, un proprietar de cafenea, Walter Gerhard Piranty, în vârstă de 54 de ani, apreciază partea ”ascetă” a ”acestui sportiv, care nu se droghează şi nu bea alcool”, iar alţii îi salută ”ascultarea”, sensibilitatea sa la problemele lor cotidiene.
Cancelarul Karl Nehammer, liderul conservatorilor, a redus în ultimele săptămâni avansaul, jucând cartea unui partid de ”centru” pe eşicherul politic, în pofida poziţiilor sale foarte tranşante pe tema imigraţiei.
VERDE, ROŞU SAU ALBASTRU?
Acest fost locotenent, în vârstă de 51 de ani, cu o statură impozantă, a îndemnat, în timp ce a votat duminică dimineaţa, la alegerea ”unei politici a stabilităţii” şi la bararea drumului ”vocilor radicalizate”. ”Miza este uriaşă”, a subliniat el, evocând un scrutin decisiv pentru viitorul Europei şi Războiului din Ucraina.
În pofida unei scăderi aşteptate de peste zece puncte în comparaţie cu alegerile din 2019, ÖVP, care se află la putere din 1987, ar urma să păstreze cancelaria, însă negocierile în vederea unor parteneri vor fi lungi.
Nehammer repetă că nu vrea să se alieze cu Herbert Kickl, însă nu respinge o eventuală coaliţie cu ”albaştrii” din FPÖ – ca în 2000 şi 2017 -, cu care are un program economic apropiat.
Mulţi dintre cei 6,3 milioane de alegători mizează pe acest scenariu, la fel ca Bernd Lunglmayr, un consultant în sănătate în vârstă de 48 de ani. ”Orice alt rezultat m-ar surprindea mult”, spune el, declarându-se ”îngrijorat”. ”În Austria, memoria politcă este scurtă”, iar ”tendinţa este către partidele populiste în lumea occidentală, în această perioadă de crize”.
În mod paradoxal, în cazul unei victorii largi a FPÖ, conservatorii nu vor acdepta să fie partenerul minoritar, prezic experţii. Ei vor prefera, fără îndoială, să se alieze cu social-democraţii ”roşii”, creditaţi cu 20%, şi liberalii din Neos, un format în trei care ar fi o premieră în Austria.
Cu Verzii. care înregistrează un recul puternic (8%), există subiecte de discordie, iar ”divorţul” pare consumat.
Primele proiecţii, realizate pe baza rezultatelor votului prin corespondenţă şi a urnelor deja închise, sunt aşteptate imediat după încheierea scuritnului, la ora locală 17.00 (18.00, ora României).
