Preşedintele american Joe Biden şi liderii celorlalte state membre NATO sunt pe punctul de a dezvălui un nou ajutor pentru Ucraina devastată de război, în timp ce se reunesc miercuri pentru summitul lor anual care are loc la Washington. Între timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a recunoscut că nu poate prezice acţiunile lui Donald Trump dacă acesta va fi ales în noiembrie, se întoarce miercuri la Capitoliul SUA pentru a-şi consolida relaţiile cu legislatorii americani, care vor vota viitorul ajutor pentru ţara sa, şi pentru a le mulţumi personal pentru cele 175 de miliarde de dolari deja aprobate de la invadarea ţării sale de către Rusia, în februarie 2022.
Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, care de 13 zile se confruntă cu îndoieli cu privire la capacitatea sa de a-şi exercita funcţia, după eşecul de la dezbaterea cu Trump din 27 iunie, speră că summitul NATO, un eveniment de anvergură internaţională, îl va ajuta să-şi organizeze un fel de revenire politică, apărând înconjurat de liderii cu care a cultiva relaţii bune în cei trei ani de când se află în funcţie.
După ce a spus că alianţa de securitate colectivă formată din 32 de membri este „mai puternică decât a fost vreodată”, într-un discurs energic susţinut marţi, Joe Biden şi ceilalţi lideri NATO se îndreaptă acum către o muncă dificilă. În fruntea agendei lor se află impasul de peste doi ani dintre Occident şi Rusia cu privire la Ucraina. Dar summitul le oferă liderilor şansa de a aborda şi alte probleme de securitate supărătoare, inclusiv războiul Israel-Gaza şi aprofundarea legăturilor dintre Rusia, Iran, China şi Coreea de Nord, scrie Reuters.
Alegerile americane din noiembrie ar putea prevesti o schimbare bruscă în ceea ce priveşte sprijinul Washingtonului pentru Ucraina şi NATO. Candidatul republican Donald Trump, în vârstă de 78 de ani, a pus sub semnul întrebării valoarea ajutorului acordat Ucrainei în lupta sa împotriva invaziei ruse, precum şi sprijinul SUA pentru aliaţi în general.
În marja summitului, Biden este aşteptat să se întâlnească cu prim-ministrul britanic Keir Starmer pentru primele lor discuţii faţă în faţă după ce Partidul Laburist al acestuia a obţinut o victorie electorală zdrobitoare săptămâna trecută, care a pus capăt celor 14 ani de guvernare conservatoare. Cele două ţări sunt aliaţii transatlantici-cheie.
Biden va fi, de asemenea, gazda unui dineu pentru şefii de stat şi de guvern din cadrul NATO, un eveniment care, în mod normal, nu ar atrage atenţia, dar care a ajuns în centrul atenţiei având în vedere preocupările legate de capacitatea sa de a face faţă cerinţelor funcţiei de şef al Casei Albe pentru încă patru ani.
UN RĂZBOI LUNG?
Un oficial NATO de rang înalt a declarat săptămâna aceasta că Rusia nu dispune de muniţii şi trupe pentru a începe o ofensivă majoră în Ucraina, dar că ar putea susţine economia sa de război încă trei-patru ani. De asemenea, Ucraina nu a acumulat încă armamentul şi personalul de care are nevoie pentru a-şi organiza propriile operaţiuni ofensive la scară largă, a declarat oficialul.
În acelaşi timp, sperând să schimbe cursul conflictului, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski doreşte ca alianţa să trimită mai multe arme şi bani şi să ofere garanţii de securitate. El se va întâlni miercuri, la Capitoliu, cu preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, un aliat al lui Trump.
Zelenski participă la unele părţi ale summitului NATO în calitate de invitat, însă Ucraina doreşte în cele din urmă să se alăture alianţei cu drepturi depline, pentru a preveni viitoarele atacuri din partea Rusiei. Acest lucru nu se va întâmpla însă prea curând. Candidaturile la NATO trebuie să fie aprobaţi de toţi membrii alianţei, iar unii dintre ei se feresc de o situaţie în care s-ar putea ajunge la un conflict direct cu Rusia.
Cu toate acestea, unii membri doresc ca alianţa să precizeze că Ucraina se apropie de NATO „în mod ireversibil” şi vor ca declaraţia finală a summitului să aibă un limbaj suficient de puternic pentru a depăşi angajamentul NATO de anul trecut, potrivit căruia „viitorul Ucrainei este în NATO”.
Membrii NATO au anunţat deja livrarea a încă cinci sisteme Patriot şi a altor sisteme strategice de apărare aeriană pentru a ajuta Ucraina. La summit, care marchează cea de-a 75-a aniversare a alianţei, sunt aşteptate şi alte anunţuri de ajutor.
ZELENSKI ESTE PRUDENT
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că nu poate prezice ce va face Donald Trump dacă va câştiga din nou preşedinţia SUA în noiembrie, dar a atras atenţia că întreaga lume, inclusiv liderul rus Vladimir Putin, aşteaptă rezultatul scrutinului.
Vorbind la Washington, în timp ce liderii mondiali se reunesc pentru summitul NATO din această săptămână, Zelenski a declarat că speră că Trump nu va abandona alianţa, iar America va continua să sprijine Ucraina.
„Nu îl cunosc foarte bine”, a spus Zelenski despre Trump, adăugând însă că a avut „întâlniri bune” cu el în timpul primei preşedinţii a lui Trump, însă asta a fost înainte de invazia Rusiei din 2022. „Nu vă pot spune ce va face, dacă va fi preşedintele Statelor Unite. Nu ştiu”, a mărturisit Zelenski.
Trump a criticat frecvent dimensiunea sprijinului militar al SUA pentru Ucraina – de peste 175 de miliarde de dolari de la invazia la scară largă a Rusiei în 2022 – şi l-a numit pe Zelenski „cel mai mare comerciant din toate timpurile”. Doi dintre consilierii săi pe probleme de securitate naţională i-au prezentat lui Trump un plan pentru a pune capăt ajutorului militar american acordat Ucrainei, dacă aceasta nu deschide negocieri cu Rusia pentru a pune capăt conflictului.
Relaţia lui Trump cu Zelenski a devenit subiectul primei sale destituiri ca preşedinte de către Camera Reprezentanţilor a SUA, în 2019. Trump a fost acuzat că l-a presat pe Zelenski să ajute la defăimarea lui Joe Biden promiţându-i în schimb un ajutor. În cele din urmă, Trump a fost achitat de Senat în 2020, dar recent fostul preşedinte a spus că apreciază că Zelenski nu a făcut o depoziţie care să fie împotriva lui.
În ceea ce priveşte politica faţă de NATO, Trump a declarat că ar „încuraja” Rusia să facă „ce naiba vrea” oricărui membru al alianţei care nu cheltuieşte suficient pentru apărare şi că nu ar apăra o astfel de ţară, dacă ar fi atacată militar, deşi Carta NATO obligă membrii alianţei să vină în apărarea celor care sunt atacaţi.
Zelenski i-a îndemnat marţi pe liderii politici americani să nu aştepte rezultatul alegerilor prezidenţiale americane din noiembrie pentru a acţiona ferm în ajutorul ţării sale şi a cerut mai puţine restricţii privind utilizarea armamentului american. „Toată lumea aşteaptă luna noiembrie. Americanii aşteaptă noiembrie, în Europa, în Orientul Mijlociu, în Pacific, întreaga lume priveşte spre noiembrie şi, cu adevărat vorbind, şi Putin aşteaptă noiembrie”, a declarat Zelenski referindu-se la data alegerilor prezidenţiale americane. „Este timpul să ieşim din umbră, să luăm decizii ferme … să acţionăm şi să nu aşteptăm luna noiembrie sau orice altă lună”, a pledat Zelenski la o conferinţă găzduită de Institutul Ronald Reagan.
Trump îl devansează pe Biden cu 2,1 puncte procentuale la nivel naţional, potrivit unei medii a sondajelor făcute de site-ul FiveThirtyEight.
PUNŢI CĂTRE REPUBLICANI
Întrebat despre opiniile lui Putin despre Biden şi Trump, Zelenski a spus cu prudenţă: „Biden şi Trump sunt foarte diferiţi. Dar ei susţin (democraţia). Şi de aceea cred că Putin îi va urî pe amândoi”.
Locul ales de Zelenski pentru a face aceste declaraţii, Institutul Ronald Reagan, ar putea fi un alt semn al efortului Ucrainei de a se apropia de republicani. Zelenski a fost prezentat la conferinţă de cel mai important republican din Senatul SUA, Mitch McConnell, care l-a lăudat pe liderul ucrainean şi a susţinut ferm acordarea unei asistenţe sporite Kievului. „Ei au nevoie de instrumentele necesare pentru a se apăra, pentru a-i face pe agresorii lor să plătească un preţ şi pentru a negocia de pe poziţii de forţă”, a declarat McConnell.
De altfel, preşedintele ucrainean se întoarce miercuri la Capitoliul SUA pentru a consolida relaţiile cu legislatorii, în mâinile cărora stă votul asupra unui viitorului ajutorului pentru ţara sa. El vrea să le mulţumească personal pentru cele 175 de miliarde de dolari deja aprobate de la invazia rusă.
Zelenski urma să se întâlnească miercuri cu liderii Senatului şi Camerei Reprezentanţilor şi cu unii congresmeni din comisiile care se ocupă de apărare, finanţe, diplomaţie şi securitate naţională.
„Este o misiune incredibil de importantă şi trebuie să fim alături de Ucraina”, a declarat preşedintele Comisiei de Informaţii a Senatului, Mark Warner, pentru Reuters.
Reuters a relatat luna trecută că doi consilieri ai lui Trump i-au prezentat acestuia un plan pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina – dacă va câştiga alegerile din 5 noiembrie – care presupune să spună Kievului că va primi mai multe arme americane doar dacă va intra în negocieri de pace cu Moscova.
În Congres, zeci dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump au votat în mod repetat împotriva acordării de asistenţă guvernului Zelenski, deşi democraţii şi republicanii mai orientaţi pe plan internaţional au lucrat împreună pentru a aproba ajutorul în valoare de 175 de miliarde de dolari.
CONTINUAREA ASISTENŢEI PUSĂ SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII
Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, un aliat apropiat al lui Trump, a schimbat direcţia în aprilie – la câteva luni după ce Biden solicitase un pachet de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina – şi a permis Camerei să voteze şi să aprobe asistenţa.
La ultima vizită a lui Zelenski în Congres, în decembrie anul trecut, Johnson declarase că nu va sprijini cererea lui Biden pentru fonduri suplimentare.
Camera a adoptat în cele din urmă pachetul de cheltuieli suplimentare cu 311 voturi pentru şi 112 împotrivă, voturile împotrivă provenind de la republicanii conservatori, aliaţi apropiaţi ai lui Trump. Votul a alimentat îngrijorările că partidul lui Trump nu va aproba niciodată mai mulţi bani pentru Ucraina dacă va prelua controlul asupra Camerei Reprezentanţilor, Senatului şi Casei Albe în noiembrie.
Cu toate acestea, Johnson a declarat în primul său discurs major privind securitatea naţională, rostit în această săptămână, că Rusia reprezintă o ameninţare dincolo de Ucraina, iar alegătorii americani şi-au exprimat sprijinul pentru ajutor în timpul deplasărilor sale pe care le-a avut în ţară. „Oamenii înţeleg că (Vladimir Putin) nu s-ar opri dacă ar lua Kievul. În opinia mea, este un dictator nemilos”, a declarat Johnson, rezonând cu opinia administraţiei democrate.