“Propunerea nu este decât o palmă dată peste faţa sectorului. Acest anunţ creează o incertitudine inacceptabilă pentru sectorul agricol european, într-un moment în care se confruntă şi aşa cu provocări mai numeroase şi mai presante ca niciodată. O astfel de reducere ar pune în pericol suveranitatea alimentară a Uniunii Europene, capacitatea sa de a garanta preţuri corecte pentru consumatori şi o remunerare echitabilă pentru producători. Acest anunţ este un semnal deosebit de negativ pentru un sector deja slăbit de crize, iar Asociaţia Fermierilor din România (AFR) consideră că un angajament financiar puternic este, dimpotrivă, necesar pentru a conserva mediul şi a asigura securitatea alimentară şi reînnoirea generaţiilor”, a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Botănoiu.
În acest context, AFR solicită Parlamentului European, care s-a pronunţat deja împotriva oricărei reduceri a bugetului agricol, şi Consiliului să respingă această propunere şi “să apere o politică agricolă europeană ambiţioasă”, care să garanteze un viitor durabil pentru agricultură, zonele rurale şi cetăţenii europeni.
Conform propunerii prezentate pe 16 iulie 2025 de preşedinta CE, Ursula von der Leyen, fermierii vor putea conta pe 300 de miliarde de euro din fonduri europene ca parte a următorului buget multianual al UE, această sumă fiind mai mică decât ajutorul destinat prin actuala politica agricolă comună.
“Din punctul nostru de vedere, propunerile prezentate de Comisie desfiinţează PAC. Comisia a prezentat propunerea sa pentru un Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, care îşi propune să fie mai simplu, mai flexibil şi “cel mai ambiţios propus vreodată”.
Din cele 2 trilioane de euro, fonduri care alcătuiesc următorul buget, o creştere semnificativă faţă de bugetul total al perioadei 2021-2027, doar 302 miliarde de euro vor fi alocate direct pentru a ajuta fermierii. Aceasta reprezintă o scădere de aproximativ 20% faţă de perioada precedentă (2021-2027) când sectorul agricol a beneficiat de un buget de 387 de miliarde de euro”, a subliniat Botănoiu.
În opinia sa, pierderea financiară reală pentru sectorul agricol este dificil de evaluat având în vedere că unele dintre instrumentele existente au fost eliminate din acest pachet financiar.
“Deocamdată rămâne dificil să evaluăm pierderea financiară reală pentru sectorul agricol, având în vedere că unele dintre instrumentele existente au fost eliminate din acest pachet financiar, cum ar fi iniţiativa Leader, programul de distribuţie a laptelui, fructelor şi legumelor în şcoli şi Posei (Program de opţiuni specifice pentru zonele îndepărtate şi insulare n.r.). Finanţarea rezervei agricole se va dubla, ajungând la 6,3 miliarde de euro pentru această perioadă. Comisia Europeană ne spune că ar ajusta pachetul financiar PAC cu inflaţia însă cine poate ştii că şi aceasta nu poate fi doar o promisiune!?”, avertizează preşedintele AFR.
Potrivit sursei citate, Planul Comisiei Europene va duce la o renaţionalizare a PAC şi la o pierdere a unităţii la nivel european, iar în spatele flexibilităţii propuse de Comisia Europeană se află riscul abandonării fermierilor.
“Dacă fiecare ţară finanţează ce doreşte, aşa cum doreşte, fără un cadru comun puternic, PAC ar pierde ceea ce o face o politică cu adevărat europeană. Ar deveni un simplu instrument de coordonare, lipsită de ambiţie şi coerenţă. Flexibilitatea permisă de buget, care prevede 400 de miliarde de euro pentru viitoarele crize, este în regulă, însă această factură nu ar trebui plătită de fermieri. Bugetul propus este insuficient pentru a aborda priorităţile declarate de Comisie şi există riscul dezintegrării progresive a Uniunii”, a transmis şeful AFR.
De asemenea, Botănoiu afirmă că logica planurilor naţionale de reformă, care condiţionează accesul la fondurile europene de reforme impuse, ar putea exacerba decalajele dintre statele membre. În mod similar, viitorul politicii de coeziune rămâne neclar, anumite regiuni aflate în dificultate vor fi lăsate în urmă. În opinia sa, o sarcină suplimentară în dreptul fermierilor este creşterea ponderii de 35% în cazul cheltuielilor dedicate obiectivelor climatice şi de mediu, fiind o creştere însemnată faţă de bugetul actual.
“Din punctul nostru de vedere bugetul este: ilegal, beligerant şi antisocial”, a punctat preşedintele AFR, Daniel Botănoiu.
Şi Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a solicitat, vineri, autorităţilor din România să respingă forma actuală a propunerii Comisiei Europene privind bugetul UE 2028-2034 şi să negocieze “cu îndârjire” în favoarea fermierilor şi cooperativelor din România şi Uniunea Europeană.
Dacă în perioada 2021-2027 agricultura a beneficiat de 0,4% din PIB-ul UE, pentru perioada 2028-2034 este propus un nivel de doar 0,15%, deşi sectorul contribuie cu 1,3% la economia Uniunii, au transmis reprezentanţii Alianţei.
Bugetul total alocat pentru planurile naţionale şi regionale de parteneriat se ridică la 865 de miliarde de euro, în perioada 2028-2034, în timp ce sprijinul garantat pentru veniturile fermierilor are prevăzută o sumă de 300 miliarde de euro, arată fişa informativă pentru Agricultură din noul Cadru financiar multianual (CFM), publicată vineri de Comisia Europeană.
De asemenea, plasa unitară de siguranţă (în cadrul facilităţii UE) este de 900 milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă un total de 6,3 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
