Preşedinta moldoveană Maia Sandu a fost învestită marţi, în Ajunul Crăciunului, într-un al doilea mandat şi a salutat alegerea proeuropeană a alegătorilor ”în pofida presiunilor”, în urma unui scrutin umbrit de acuzaţii de amestec al Rusiei în această fostă republică sovietică, relatează AFP.
”Putem fi mândri de faptul că, în pofida încercărilor, am reuşit să fim de partea bună a istoriei”, în ”apărarea democraţiei împotriva ameninţărilor externe”, a declarat ea la depunerea jurământului în faţa membrilor Parlamentului şi Curţii Constituţionale.
Republica ”Moldova a votat, în pofida tuturor presiunilor, în favoarea unei direcţii clare, unei ţări dezvoltate, unei ţări europene care să aducă mai multă securitate şi prosperitate”, a adăugat şefa statului, în vârstă de 52 de ani.
Maia Sandu a obţinut o victorie, la începutul lui noiembrie, în turul doi al alegerilor prezidenţiale, cu 55,33% dintre voturile exprimate, şi l-a înfrânt pe Aleksandr Stoianoglo (44,67%), susţinut de către socialiştii proruşi în acest stat situat între România, un stat membru al Uniunii Europene (UE) şi NATO, şi Ucraina în război cu Rusia.
Prima femeie care a ocupat în 2020 cea mai înaltă funcţie în stat, ea îşi datorează realegerea doar unei puternice mobilizări a diasporei.
Pe teritoriul moldovean, zonele rurale şi două regiuni – regiunea separatistă Transnistria, în care sunt staţionate trupe ruse, şi Găgăuzia autonomă – rămân orientate către Moscova.
Autorităţile au semnalat numeroase ”tentative de destabilizare” – dezinformarea, cumpărarea masivă de voturi, ameninţări cu moartea, atacuri cibernetice şi ”transport organizat” de alegători.
Kremlinul a acuzat, la rândul său, autorităţile moldovene de faptul că a au reprimat ”opoziţia şi presa independente, mai ales rusofone”.
Începând din 2020, Maia Sandu a întors această ţară cu 2,6 milioane de locuitori, una dintre cele mai sărace din Europa, către Bruxelles, iar Uniunea Europeană a deschisîn iunie, în mod oficial, negocieri de aderare cu Republica Moldova.
