Un european din cinci consideră că, în anumite cazuri, dictatura este preferabilă democraţiei, potrivit unui sondaj comunicat POLITICO. Un procentaj semnificativ din populaţia continentului are opinii antiparlamentare şi nu consideră extrema dreaptă o ameninţare la adresa democraţiei, relevă sondajul realizat de institutul de sondaje AboutPeople şi comandat de think tank-ul Progressive Lab în cinci ţări: Grecia, Franţa, Suedia, Marea Britanie şi România.
Cercetarea, realizată între 25 noiembrie şi 16 decembrie şi publicată în premieră de POLITICO, a constatat o nemulţumire generalizată faţă de modul în care funcţionează democraţia în practică, mai degrabă decât faţă de democraţia în sine.
Astfel, 76% dintre greci, de exemplu, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, comparativ cu 68% în Franţa, 66% în România, 42% în Marea Britanie şi 32% în Suedia.
Studiul vine într-un moment în care sprijinul pentru forţele populiste şi naţionaliste este în creştere pe întreg continentul, partidele de extremă dreapta ocupând locuri fruntaşe în sondajele din Germania, Franţa şi Marea Britanie.
„Diviziunile tradiţionale între ţările europene se estompează, iar peisajul devine din ce în ce mai complex”, a declarat Dimitris Papadimitriou, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Manchester, referindu-se la categorisiri precum Europa de Vest, Europa de Est şi Europa de Sud.
„Ţări precum România, care au cunoscut o creştere economică rapidă în ultimii ani, nu par să aibă o încredere mai mare în democraţia liberală”, arată Papadimitriou. „Ţări bogate precum Suedia se confruntă cu presiuni asupra instituţiilor democratice şi cu scăderea încrederii cetăţenilor în acestea. Franţa şi, într-o măsură mai mică, Marea Britanie se află într-o criză profundă. Grecia pare să se afle într-un echilibru instabil între o criză generală de încredere în instituţiile sale şi o credinţă oarecum neclară în idealurile democraţiei”, a comentat politologul.
Pe lângă faptul că unu din cinci – 22% – afirmă că, în anumite cazuri, dictatura ar putea fi opţiunea preferabilă, unu din patru – 26% – este de acord cu afirmaţia: „Dacă în ţara mea ar exista un lider capabil şi eficient, nu m-ar deranja dacă acesta ar limita drepturile democratice şi nu ar fi responsabil în faţa cetăţenilor pentru acţiunile sale”.
Cu toate acestea, opoziţia faţă de ideea unui regim autoritar rămâne puternică, 69% dintre respondenţi respingând această propunere.
„Sondajul nu exprimă o nemulţumire generală sau o respingere absolută a sistemului democratic”, a comentast George Siakas, profesor asistent la Universitatea Democritus din Tracia, Grecia. „Acesta exprimă nemulţumirea cetăţenilor faţă de modul în care funcţionează, cu caracteristici clare anti-elite şi „anti-establishment”, subliniază profesorul.
În ceea ce priveşte încrederea în instituţii, Uniunea Europeană a obţinut cel mai bun rezultat, cu 43%, devansând mass-media, cu 27%, şi partidele politice, cu 24%. O treime dintre cei chestionaţi nu au fost de acord cu opinia că ascensiunea extremei drepte reprezintă un pericol pentru democraţie.
Persoanele chestionate în Grecia au manifestat cel mai mare sentiment de distanţare faţă de partidele politice, 55% dintre ei afirmând că nu se simt apropiaţi de partidul pentru care au votat la ultimele alegeri, faţă de 53% în România, 47% în Regatul Unit, 43% în Franţa şi 32% în Suedia.
