Cu ocazia Zilei internaționale a democrației din 2026, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat ‘importanța reunirii oamenilor din toate segmentele societății pentru a îmbogăți procesul decizional, a consolida încrederea și a clădi societăți mai pașnice, mai incluzive și mai reziliente’, transmite pagina https://www.un.org/en/observances/democracy-day.
Fondul Națiunilor Unite pentru Democrație (UNDEF) și Biroul Națiunilor Unite pentru Parteneriate vor organiza un eveniment dedicat Zilei Internaționale a democrației, marți, 15 septembrie, la sediul ONU, pentru a evidenția modul în care democrația deliberativă poate stimula capacitatea de acțiune și sentimentul de asumare a responsabilității, prin implicarea unor voci diverse în procesul de luare a deciziilor.
Evenimentul va analiza experiențele adunărilor cetățenești din întreaga lume și va explora modul în care participarea, dialogul și incluziunea pot consolida încrederea și pot contribui la o guvernare mai receptivă, mai responsabilă și mai eficientă.
De peste 20 de ani, UNDEF joacă un rol esențial în promovarea valorilor democratice la nivel mondial. Încă de la înființare, UNDEF a sprijinit societatea civilă și participarea incluzivă, consolidând totodată instituțiile care apără drepturile omului și statul de drept. Proiectele sale au ajuns la comunitățile locale, oferind o voce celor marginalizați, promovând egalitatea de gen și încurajând o guvernare transparentă. Prin finanțarea a peste o mie de inițiative, UNDEF a devenit o forță vitală care ajută oamenii să-și modeleze propriul viitor prin dialog, implicare civică și inovație democratică, potrivit ONU.
De-a lungul a două decenii, impactul UNDEF a fost deosebit de semnificativ în zonele în care democrația este fragilă sau amenințată. Investind în organizații ale societății civile, în mass-media independentă și în mișcări conduse de tineri, Fondul a contribuit la crearea unor culturi democratice reziliente, pornind de la baza societății. Într-o epocă marcată de dezinformare, autoritarism și restrângerea spațiului civic, activitatea UNDEF rămâne mai relevantă ca niciodată. Marcând această etapă importantă de 20 de ani, celebrăm nu doar realizările Fondului, ci și curajul persoanelor și comunităților pe care acesta le sprijină – oameni care continuă să apere democrația ca forță a demnității, incluziunii și păcii, evidențiază sursa citată.
Articolul 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede: ‘Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și a exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiuni, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a difuza informații și idei prin orice mijloace și indiferent de frontiere.’ Legătura dintre democrație și libertatea presei este, de asemenea, consacrată în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.
Cea de-a douăsprezecea ediție a Conferinței Internaționale Ziua Democrației la Bruxelles (IDD Brussels) din 2026 are loc pe 17 septembrie 2026. Marcând Ziua internațională a democrației instituită de ONU, conferința IDD Brussels reunește lideri de opinie la nivel mondial, organizații și factori de decizie pentru discuții de nivel înalt privind apărarea democrației și construirea unor societăți democratice mai reziliente.
Tema din acest an, ‘Ce urmează pentru democrație? Inovare și alianțe într-o lume în schimbare’, analizează modul în care democrația se poate adapta și își poate menține reziliența într-o lume dinamică, explorând noi parteneriate și abordări în sprijinirea democrației. Diversele discuții programate pe parcursul zilei evidențiază provocările legate de dezinformare și ingerințele externe, potențialul inovării democratice, precum și rolul tot mai important al actorilor de la nivelul comunităților locale în modelarea participării politice și a leadershipului, anunță pagina https://www.idea.int/.
Raport privind democrația în 2026 – ‘Destrămarea erei democratice?’
Potrivit raportului ‘Democracy report 2026 – Unraveling The Democratic Era?’, realizat de V-Dem Institute, pentru ‘cetățeanul global mediu’ (average global citizen), nivelul democrației a revenit la cel din 1978, în anul 2025. Câștigurile ‘celui de-al treilea val de democratizare’, început în 1974 în Portugalia, sunt aproape complet anulate, mai arată concluziile cercetării.
Nivelul democrației pentru cetățeanul mediu din Europa de Vest și America de Nord se află la cel mai scăzut punct din ultimii peste 50 de ani, în principal din cauza procesului continuu de autocratizare din SUA. SUA își pierd, astfel, statutul de lungă durată de democrație liberală – pentru prima dată în peste 50 de ani, evidențiază cercetarea publicată pe pagina https://www.v-dem.net/.
La sfârșitul anului 2025, în lume existau 92 de autocrații și 87 de democrații. 74% din populația lumii (6 miliarde de oameni) trăiește în prezent în autocrații. Doar 7% din populația lumii (0,6 miliarde de oameni) trăiește în democrații liberale, conform sursei citate.
Sub titlul ‘Marea Inversare: 2000 vs. 2025’, raportul mai arată că: Aproape toate aspectele democrației înregistrează declinuri semnificative în ultimul deceniu – o inversare dramatică față de situația de acum 25 de ani; Libertatea de exprimare este cea mai afectată: 44 de țări înregistrează un declin în 2025; Tortura este utilizată tot mai frecvent pentru a reprima opoziția politică – 33 de țări înregistrează o deteriorare substanțială în 2025.
Lumea nu a mai cunoscut niciodată un număr atât de mare de țări care trec simultan printr-un proces de autocratizare ca în ultimii ani ai ‘celui de-al treilea val de autocratizare’. Un procent record de 41% (3,4 miliarde) din populația lumii locuiește în prezent în țări care trec prin procese de autocratizare, iar Uniunea Europeană este puternic afectată. Autocratizarea în Europa afectează șapte state membre UE și doi dintre principalii săi aliați – Regatul Unit și SUA.
În secțiunea ‘Țări care trec prin procese de autocratizare’ se menționează că aproape un sfert din națiunile lumii se află acum pe lista țărilor care trec prin procese de autocratizare (44 de țări). Acestea se împart în 24 de cazuri de autocratizare independentă și 20 de cazuri de inversare a tendinței (așa-numitele ‘Bell-turns’). În plus, 10 noi țări care trec prin procese de autocratizare au fost identificate în 2025. Printre noile țări care trec prin acest proces se numără cinci state europene: Croația, Italia, Slovacia, Slovenia și Regatul Unit. Cenzura mass-media rămâne cea mai frecventă tactică a guvernelor care trec prin procese de autocratizare, 32 de țări (73%) recurgând la aceasta. În plus, represiunea împotriva societății civile s-a intensificat, afectând 30 dintre țările care trec prin procese de autocratizare (68%).
Varieties of Democracy (V-Dem) realizează cea mai vastă bază de date globală privind democrația, cu peste 32 de milioane de puncte de colectare a datelor pentru 202 țări și teritorii, acoperind perioada 1978-2025. Implicând peste 4.200 de cercetători și experți, V-Dem măsoară peste 600 de atribute diferite ale democrației, potrivit paginii Institutului.
