Ziua Munților Apuseni va fi marcată în 21 septembrie, potrivit unei inițiative legislative depusă în parlament de mai mulți aleși.
Printre semnatarii inițiativei se numără și deputații social-democrați de Alba, Nicolae-Adrian Bara și Voicu Vuscan.
„Ca om născut și crescut în Munții Apuseni și ca deputat al Țării Moților sunt onorat să mă aflu printre inițiatorii acestei legi prin care 21 septembrie devine Ziua Munților Apuseni. Acest demers este mai mult decât un gest simbolic, fiind recunoașterea și promovarea unui spațiu cu o identitate istorică aparte, martor al unor lupte pentru dreptate și libertate. De aici s-a ridicat Avram Iancu, simbol al demnității și al curajului românesc, al cărui sânge curge prin venele fiecărui moț. Munții Apuseni înseamnă rădăcini, tradiții și spirit românesc”, a spus deputatul Adrian Bara.
„Așa cum am mai spus, potențialul Munților Apuseni este uriaș, iar zona va trebui să devină un motor al economiei județene. Munții Apuseni merită mai mult, iar oamenii de aici merită să aibă o zi a lor, în care să celebreze, să se bucure și să se mândrească cu frumusețea acestei zone. Dar dincolo de acest gest simbolic, Apusenii au nevoie de un cadru legislativ care să le permită comunităților să se dezvolte, să atragă investitori, să creeze locuri de muncă bine plătite, să dezvolte o economie locală care să asigure, în final, nu doar autonomia financiară a zonei, ci și creștere economică și dezvoltare”, a spus deputatul Voicu Vușcan.
La rândul său, Corneliu Muresan, consilier în cadrul Guvernului României, a precizat că noua lege va crea și cadrul legal pentru ca autoritățile centrale să susțină financiar proiectele culturale și evenimentele care au ca scop promovarea zonei, în marja Zilei Munților Apuseni.
Ziua Munților Apuseni – Ziua în care Avram Iancu a ajuns pe Câmpia Libertății
Potrivit unui comunicat al PSD Alba, 21 septembrie a fost aleasă ca Ziua Munților Apuseni deoarece este data în care Avram Iancu, un simbol al Munților Apuseni și al luptei pentru identitatea românească, a ajuns la Blaj, pe Câmpia Libertății, la Adunarea Națională, în fruntea a 6.000 de oameni din Apuseni. La această adunare s-a decis Memoriul poporului român din Transilvania către Curtea de la Viena, în care se cerea egalitate de tratament între români și celelalte popoare din Imperiul Austro-Ungar, se decreta refuzul ca Transilvania să fie unită cu Ungaria și se înființa o armată proprie, formată din aproximativ 300.000 de oameni care să lupte pentru interesul național al românilor.
