Ziua internațională a dreptului la adevăr privind încălcări ale drepturilor omului și pentru demnitatea victimelor aduce un omagiu monseniorului Oscar Arnulfo Romero, care a fost ucis la 24 martie 1980, după ce s-a implicat activ în denunțarea încălcărilor drepturilor omului ale celor mai vulnerabile persoane din El Salvador.
Astfel, la 21 decembrie 2010, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 24 martie drept Zi internațională a dreptului la adevăr privind încălcările grave ale drepturilor omului și pentru demnitatea victimelor, arată www.un.org.
Dreptul de a cunoaște adevărul este garantat de articolul 32 din Protocolul adițional la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949, cu trimitere la Protecția victimelor conflictelor armate internaționale (Protocolul 1), care recunoaște ‘dreptul familiilor de a cunoaște soarta rudelor lor’, arată și Federation of World Peace and Love pe https://www.fowpal.org/.
În 1999, s-a evidențiat că națiunile trebuie să ofere mecanisme adecvate și eficiente pentru ca societatea în ansamblu, și pentru familiile victimelor în special, să cunoască adevărul despre încălcările grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar.
Națiunile au fost încurajate, în 2008, să ia în considerare instituirea unor mecanisme judiciare specializate și, după caz, să creeze comisii pentru adevăr și reconciliere care să completeze rolul sistemului judiciar de a investiga și remedia încălcările grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar. Prin urmare, dreptul de a cunoaște adevărul este atât un drept individual, cât și un drept colectiv. Pe lângă victime și familiile acestora, toată lumea merită și are dreptul să cunoască adevărul și efectele de amploare ale încălcărilor drepturilor omului asupra indivizilor, societății și națiunilor, și chiar asupra libertății, democrației și sustenabilității lumii întregi, arată sursa citată anterior.
În conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, ICCPR (International Covenant on Civil and Political Rights), ICESCR (International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights) și alte reglementări internaționale relevante privind drepturile omului, guvernele au obligația de a dezvălui imediat adevărul și de a iniția un proces de reconciliere. ‘Adevărul, reconcilierea și responsabilitatea’ sunt garanții importante pentru a preveni repetarea încălcărilor drepturilor omului, notează www.fowpal.org.
‘Într-un context marcat de negarea și manipularea periculoasă a informațiilor privind încălcările grave ale drepturilor omului, fabricarea sprijinului popular, eludarea responsabilității și erodarea drepturilor victimelor, este esențial să reafirmăm dreptul inalienabil de a cunoaște adevărul, un pilon al proceselor de justiție tranzițională și o garanție vitală a nerepetării’, au transmis, la 23 martie 2026, Raportorul Special pentru promovarea adevărului, justiției, reparării și garanțiilor de nerepetare, Bernard Duhaime, și Grupul de lucru privind disparițiile forțate sau involuntare, într-un mesaj publicat pe https://www.ohchr.org/.
‘Exacerbate de noile tehnologii, cazurile de glorificare, revizionism și negaționism privind încălcările grave ale drepturilor omului sunt în creștere în toate părțile lumii, cu impact negativ asupra enunțării riguroase a adevărului și, prin urmare, asupra democrației și păcii’, au avertizat experții.
‘Adevărul cuprinzător despre încălcările grave ale drepturilor omului, inclusiv relatări exacte despre circumstanțe, responsabilitate și prejudiciul suferit, este un drept imprescriptibil al victimelor și un instrument indispensabil pentru ca societățile să își asume un trecut violent, să vindece și să prevină viitoarele încălcări’, au subliniat aceștia.
‘În ultimele luni, unii lideri politici, cu sprijinul unor actori puternici care utilizează procese de personalizare bazate pe inteligență artificială, au distorsionat faptele, au manipulat opinia, au incitat la ură și au re-traumatizat victimele, în special femeile și grupurile marginalizate din punct de vedere istoric. Aceste fenomene nu numai că subminează perspectivele de pace și democrație în contexte post-conflict și post-autoritarism, dar prezintă noi riscuri pentru societățile care au depășit de mult astfel de situații.’, atrag atenția oficialii ONU.
Remarcând rolul vital jucat de mecanismele naționale și internaționale de responsabilitate și de investigare a faptelor, aceștia și-au exprimat uluirea cu privire la recentele acte de intimidare și sancțiuni îndreptate împotriva membrilor lor, cum ar fi procurorul și judecătorii Curții Penale Internaționale, și au cerut o protecție solidă a acestora.
‘Profesioniștii din domeniul judiciar se află în centrul dreptului la cunoașterea adevărului. Contribuția lor este esențială pentru a stabili faptele, a asigura responsabilitatea, reparațiile și a garanta nerepetarea. Aceștia trebuie să primească sprijin necondiționat împotriva oricărei forme de intimidare, represalii sau pedepse legate de îndatoririle lor profesionale’, au subliniat experții.
În al doilea semestru al anului 2026, Raportorul Special pentru promovarea adevărului, justiției, reparației și garanțiilor de nerepetare, Bernard Duhaime, va prezenta Consiliului pentru Drepturile Omului, respectiv Adunării Generale, un raport despre ‘provocările negării, negaționismului și revizionismului încălcărilor grave ale drepturilor omului și dreptului umanitar în contexte de justiție tranzițională’ și un altul despre ‘Noile tehnologii și justiția tranzițională’.
În ceea ce privește Grupul de lucru, care a elaborat deja un raport în 2023 privind noile tehnologii și disparițiile forțate, acesta va prezenta Consiliului pentru Drepturile Omului în septembrie 2026 un raport cu tema ‘Enforced Disappearances and Memorialization’, anunță site-ul Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului – /www.ohchr.org/.
