Economistul Iancu Guda trage un nou semnal de alarmă privind incapacitatea statului român de a colecta datoriile fiscale declarate, dar neachitate, de companiile active în România. Într-o postare pe Facebook, acesta acuză ANAF de pasivitate și prezintă o analiză îngrijorătoare: 84 de miliarde de lei reprezintă valoarea taxelor și impozitelor declarate, dar neîncasate la finalul anului 2024.
„Este strigător la cer ce am găsit”, scrie Guda, precizând că analiza sa nu include economia subterană sau cazurile de evaziune fiscală clasică, ci doar restanțele fiscale pe care ANAF le cunoaște, dar nu le colectează. Două treimi din această sumă – aproximativ 56 de miliarde de lei – sunt restanțe mai vechi de trei ani.
Potrivit economistului, doar primii 100 de restanțieri fiscali cumulează datorii de 25 de miliarde de lei, „dublu față de impactul maxim estimat al majorării TVA de la 19% la 21%”. Lista extinsă, cu 1000 de companii, însumează 46,6 miliarde lei. În total, aproximativ 40.000 de firme – adică 7% din companiile active – nu își achită taxele, deși acestea sunt declarate oficial la ANAF.
„Lucrurile stau tragic! Soldul acestor datorii fiscale crește de două ori mai repede decât PIB-ul nominal”, avertizează Guda, adăugând că lipsa colectării slăbește puternic capacitatea statului de a-și finanța cheltuielile fără a recurge la împrumuturi sau majorări de taxe.
Analiza economistului identifică trei categorii majore de companii responsabile pentru situația actuală:
1. Companiile de stat cu datorii istorice
Cazuri precum CFR Călători, CFR Marfă, Romarm sau minele de stat în insolvență sunt menționate în fruntea listei. Guda propune ca ANAF să aibă un termen maxim de trei ani pentru recuperarea datoriilor. Dacă nu reușește, creanțele ar trebui vândute către fonduri specializate în restructurare, care ar putea prelua temporar controlul managerial, eficientiza activitatea și lista companiile pe bursă. Modelul este inspirat din Polonia, unde statul rămâne acționar strategic, dar susține financiar doar companiile care urmează un plan de redresare riguros.
2. Firmele private din domenii cu evaziune masivă (alcool, tutun, energie)
Pentru aceste sectoare, Guda propune introducerea taxării inverse și a TVA split. Astfel, TVA-ul ar fi plătit o singură dată, la capătul lanțului economic, direct într-un cont controlat de stat. „Nu are cum să nu funcționeze”, spune economistul, dând exemplul Italiei, unde acest sistem este aplicat cu succes în sectorul construcțiilor.
3. Firme-fantomă, off-shore-uri și entități suspecte
Printre cazurile revoltătoare identificate de Guda se numără:
- Diamond Offshore Netherlands BV – Sucursala București, cu datorii de 404 milioane lei;
- Oana Management SRL, fără angajați, dar cu datorii de 481 milioane lei;
- Liciuchiciu Web Design, cu un angajat, datorii de 421 milioane lei, și implicată într-un proces privind drepturile asupra brandului „Arsenie Boca”.
Pentru aceste cazuri, Guda cere analiză de risc automatizată pe baza datelor din e-Factura și SAF-T, cu intervenții rapide ori de câte ori apar semnale de tranzacții suspecte – precum rulaje subite sau facturi către off-shore-uri.
Postarea economistului se încheie cu un apel public: „Distribuiți, vă rog! Aici este marele cancer și marea evaziune din România!”. El afirmă că, dacă s-ar aplica bunele practici din alte țări, sumele ar putea fi recuperate și sistemul fiscal ar deveni mai eficient și mai echitabil.
