Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României (CCR), vineri, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Potrivit documentului transmis de Administraţia Prezidenţială, este vorba de anularea de către ANAF a unor plăţi către bugetul asigurărilor sociale de stat cu efect retroactiv, aspecte ce au făcut obiectul unui control fiscal întreprins de Administraţia fiscală a Sectorului 1 la Institutul Teologic Baptist din Bucureşti, în anul 2017.
Sesizarea arată că nu rezultă cu claritate asupra căror sume se aplică dispoziţiile de anulare şi nici perioada de timp determinată, deja încheiată, nefiind identificate regulile aplicabile anterior sau, după caz, ulterior perioadei cuprinse între anii 2011-2016.
„Considerăm că această intervenţie legislativă nu îndeplineşte standardele de calitate a legii, aşa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi realizează o confuzie între obligaţiile bugetare şi modalităţile lor de stingere”, subliniază preşedintele.
La data de 5 decembrie, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Legea transmisă la promulgare aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 107/2024, care are ca obiect aplicarea unor măsuri fiscale de reducere a deficitului bugetar la nivel macro-economic şi acordarea de facilităţi pentru plata benevolă a datoriilor fiscale atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente sau care obţin venituri din surse precum proprietatea intelectuală, investiţiile sau activităţile agricole, în scopul accelerării colectării sumelor de bani destinate bugetului de stat, folosirii în mod raţional a resurselor bugetare şi asigurării unui tratament echitabil între toţi cei care contribuie la bugetul de stat, indiferent de forma juridică sub care îşi desfăşoară activitatea.
Respectiva Ordonanţă de Urgenţă stabileşte dispoziţii cu privire la sfera sa de aplicabilitate, respectiv faptul că facilităţile fiscale se aplică pentru toate categoriile de debitori; obligaţiile bugetare principale restante şi nerestante la data de 31 august 2024; autorităţile competente să aplice măsurile de anulare a obligaţiilor bugetare principale restante; cotele de reducere a datoriilor bugetare pentru debitorii persoane fizice, care înregistrează obligaţii bugetare restante la data de 31 august 2024, inclusiv; obligaţiile bugetare cărora nu li se aplică aceste facilităţi fiscale.
„Considerăm că legea criticată are caracter individual, fiind concepută să impună dispoziţii pentru un singur caz, determinat concret, ‘intuitu personae’. Astfel, instituind prin lege acordarea acestor facilităţi fiscale, respectiv anularea de către ANAF a plăţii către bugetul asigurărilor sociale de stat a obligaţiilor anterior menţionate, inclusiv a dobânzilor, penalităţilor şi tuturor accesoriilor aferente, Parlamentul a nesocotit dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie în componenta sa referitoare la separaţia puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ţine de competenţa de reglementare guvernamentală a autorităţilor administraţiei publice centrale, respectiv organizarea activităţii ANAF, viciu de natură să antreneze – conform jurisprudenţei instanţei constituţionale – neconstituţionalitatea legii în ansamblul său”, arată sesizarea de neconstituţionalitate transmisă de şeful statului. AGERPRES/(AS – autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)