Aproape trei sute de revoluţionari care au luptat în stradă în Decembrie 1989 la Timişoara, dar şi liceeni au participat, vineri, la dezbaterea cu tema „Libertate şi inspiraţie: dialog cu eroii Revoluţiei”.
La eveniment a fost prezent şi fostul premier Petre Roman.
Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES
Petrişor Morar, membru fondator al primului partid politic postrevoluţionar, Frontul Democrat Român din 20 Decembrie 1989 de la Timişoara, a declarat, pentru AGERPRES, că cel mai puternic moment a fost pentru el cel în care a auzit că alături de Timişoara au mai pornit şi alte oraşe, după ce şase zile, oraşul de pe Bega a fost izolat în lupta pentru libertate şi înlăturarea regimului comunist.
„A fost un lucru incredibil, că nu mai suntem singuri. A urmat plecarea lui Nicolae Ceauşescu, iar vechile autorităţi ne-au recunoscut pe noi ca nouă putere. Amu fost cele mai puternice momente din acele zile. Viaţa mea s-a schimbat complet, şocul, riscul la care ne-am expus au fost unice. Bucuriile îmi sunt altfel, nu mai sunt ca înainte, sunt alte priorităţile de azi. Comuniştii, ca mentalitate, au rămas în continuare în România, funcţiile s-au transmis din generaţie în generaţie, dar substanţial nu s-a schimbat”, a afirmat Petrişor Morar.
Revoluţionarul Corneliu Vaida a relatat, pentru AGERPRES, că în acele zile, cei care luptau în stradă, în Timişoara, credeau că este începutul sfârşitului, dar acum el crede că este „începutul sfârşitului care nu a mai venit”, ţinând cont de conjunctura actuală.
„Totuşi, rămâne speranţa că generaţiile tinere vor termina ceea ce am început noi atunci. (…) O singură dată am avut un moment de frică. Exact acum 35 de ani. Eram în faţa clădirii actualului Palat Administrativ (fosta Judeţeană de partid, n.r.), iar camarazii noştri care au intrat la negocieri cu premierul Dăscălescu nu mai ieşeau, oamenii de afară începeau să plece. Atunci, mi-am zis că trebuie să fac ceva şi am scos un spray cu un pigment şi am scris pe clădire ‘ceva echidistant’: ‘Poporul a învins!’. Lumea a izbucnit în urale, au strigat lozinci (…). Cel mai mare câştig al acelor zile a fost Libertatea. Cea mai mare neîmplinire a fost că am schimbat atunci un regim cu un surogat de regim (PCR în FSN, n.r.)”, a detaliat Corneliu Vaida.
Luptătorul în Revoluţie Lucian Căldăraru, care a ieşit cu muncitorii din fabrica în care lucra, pe 20 decembrie, a relatat, pentru AGERPRES, că în acea zi era pregătită o manifestaţie pro-ceauşistă unde urma să vorbească premierul vremii, Dăscălescu, dar şansa a fost că protestatarii din fabrici au ajuns primii şi au ocupat Balconul Operei din Timişoara.
„Fiecare dintre colegii mei a pornit din câte o fabrică. Eu am plecat de la Motorul. Şansa noastră a fost că am ajuns noi înaintea lui Dăscălescu şi am ocupat Balconul Operei, de unde s-a schimbat absolut totul. Cea mai mare împlinire nu s-a definitivat, încă continuă schimbarea. Nu pot să schimbe 45 de ani de comunism în 35 de ani de libertate”, a punctat Căldăraru.
.jpeg)
Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES
Preşedintele Asociaţiei Luptătorilor din Timişoara Arestaţi în Revoluţie (ALTAR), Virgil Hosu, a arătat că România îşi datorează libertatea şi Timişoarei, dar şi faptului că după ani de restricţii din regimul comunist azi se păstrează cât mai selectiv imaginea evenimentelor care au schimbat radical destinul României.
„Timp de şase zile, timişorenii au înfruntat cu piepturile goale gloanţele, pentru libertate. Revoluţia a constituit reacţia de demnitate a unei generaţii. (…). Reconcilierea naţională a rămas la faza de deziderat. Revoluţia nu a aparţinut niciunui curent politic, ci tuturor categoriilor sociale. Ziua de azi este una de speranţă a noastră, a tuturor”, a spus Virgil Hosu.
Fostul premier Petre Roman, invitat la eveniment, a declarat pentru AGERPRES că pentru el cel mai puternic moment a fost „Baricada” din Bucureşti, care „a declanşat victoria Revoluţiei Române”.
„Baricada de la Inter a fost cel mai important moment pentru mine, care a declanşat victoria Revoluţiei Române. Noi fiind foarte puţini, după ce ne-au măcelărit, a doua zi, un milion de muncitori au ieşit în stradă şi au pecetluit soarta regimului Ceauşescu. O dată ce am decis să mă alătur Baricadei, am devenit o altă persoană, un rebel, iar calitatea rebelilor este că şi-au învins frica. Cel mai mare câştig al Revoluţiei fost Libertatea, care nu este o trăsătură politică, ci se află în substanţa intimă a naturii umane”, a spus Petre Roman.
Concluzia întâlnirii organizate de Consiliul Judeţean Timiş şi asociaţiile de revoluţionari a fost că dacă Ceauşescu ar fi inventat o armă „ar fi transformat România într-o Coree de Nord”. AGERPRES/(A – autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)