Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale este considerată evenimentul anului de 28% dintre români, fiind urmată de intrarea completă a României în Schengen de la 1 ianuarie 2025, de clasarea lui Călin Georgscu pe locul 1 în turul 1 al alegerilor prezidenţiale şi de creşterea pensiilor, relevă un sondaj IRES privind bilanţul anului 2024.. 43% dintre români consideră însă că decizia CCR a afectat preponderent negativ România, pe locul al doilea din acest punct de vedere aflându-se creşterea preţurilor, urmată de clasarea lui Călin Georgscu pe locul 1 în turul 1 al alegerilor prezidenţiale şi de guvernarea PSD-PNL Aproape un sfert dintre cei chestionaţi spun că au simţit uşurare după decizia CCR, în timp ce 17% au simţit furie, 16% – revoltă.
La întrebarea ”Gândindu-vă retrospectiv la anul care se încheie (2024), care dintre următoarele credeţi că poate fi considerat evenimentul anului 2024 în România?”. 28% dnte ce chestonaţi au indicat decizia ccr de anulare a alegerilor. prezidenţiale , 18% – intrarea completă a României în Schengen de la 1 ianuarie 2025, 18% – clasarea lui Călin Georgscu pe locul 1 în turul 1 al alegerilor prezidenţiale şi 14% – creşterea pensiilor.
Repondenţilor li s-a solicitat ca, dintr-o listă de evenimente petrecute în anul 2024 să spună care dintre acestea consideră că ar fi afectat preponderent negativ România, răspunsurile fiind: decizia CCR de anulare a turului 1 al alegerilor prezidenţiale – 43%, creşterea preţurilor – 20%, clasarea lui Călin Georgscu pe locul 1 în turul 1 al alegerilor prezidenţiale – 18%, guvernarea PSD-PNL – 7%.
Aproape un sfert dintre cei chestionaţi spun că au simţit uşurare după decizia CCR, în timp ce 17% au simţit furie, 16% – revoltă, iar 15% – regret.
Sondajul a fost realizat pe 964 respondenţi în vârstă de peste 18 ani, în perioada17 – 20 decembrie 2024, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eşantion simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populaţia adultă, neinstituţionalizată din România. Datele au fost ponderate pentru a reproduce structura populaţiei în funcţie de sex, vârstă, educaţie, mediu de rezidenţă şi regiuni istorice, conform celor mai recente date disponibile la Institutul Naţional de Statistică. Eroarea maximă tolerată este ±3,2%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială dezvoltat de IRES şi este auto-finanţat.
