FPE: ”Taxa pe stâlp” este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice

Federaţia Patronală a Energiei (FPE) atrage atenţia că măsura privind introducerea unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita „taxă pe stâlp”) a fost propusă fără consultare şi fără un dialog social prealabil cu actorii din domeniu şi consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice.

„Federaţia Patronală a Energiei (FPE) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita „taxă pe stâlp”), inclusă în Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. FPE atrage atenţia Guvernului că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă şi fără un dialog social prealabil cu actorii relevanţi din domeniu. Federaţia subliniază că astfel de iniţiative contravin principiilor bunei guvernări şi recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern şi patronate. Deşi FPE înţelege necesitatea Guvernului de a adopta măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilităţii bugetare, consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice”, se menţionează într-un comunicat al FPE.

Patronatele din energie semnalează că taxa de 1,5% pe construcţiile speciale reprezintă o povară fiscală majoră care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic şi din alte sectoare strategice.

„Într-un context economic deja marcat de instabilitate şi lipsă de predictibilitate, această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei. În lipsa posibilităţii de transferare a costurilor către preţuri finale, companiile vor avea mai puţine resurse pentru dezvoltare, afectând tranziţia energetică şi economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică şi determinând unele companii să renunţe la investiţii sau chiar să-şi înceteze activitatea, cu impact negativ asupra şomajului şi economiei”, explică reprezentanţii FPE.

Potrivit acestora, impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. De asemenea, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea.

Totodată, spun ei, propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ţine cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată.

„FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică. Activele din categoria construcţii au cele mai mari durate normale de funcţionare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puţine tipuri de active au o durată de funcţionare sub 10 ani). În condiţiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% şi 90% din valoarea activului achiziţionat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedeşte nu numai excesiv dar reprezintă şi o dovadă de neînţelegere de către iniţiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcţionării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu şi lung”, se mai menţionează în comunicat.

Reprezentanţii FPE subliniază că includerea în baza de impozitare a activelor aflate în inactivitate, conservare sau casare este nejustificată economic şi ar putea duce la o dublare a poverii fiscale pentru companiile care modernizează infrastructura.

De asemenea, introducerea acestei măsuri fără consultarea prealabilă a mediului de afaceri contravine angajamentelor Guvernului privind transparenţa şi dialogul social, punând sub semnul întrebării echitatea şi sustenabilitatea măsurii propuse, atrag aceştia atenţia.

În acest context, FPE propune reanalizarea măsurii fiscale propuse, având în vedere impactul său negativ asupra economiei, iniţierea unui dialog social real cu actorii relevanţi din industrie şi patronate şi identificarea de alternative fiscale echilibrate, care să asigure stabilitatea bugetară fără a afecta competitivitatea economică şi încrederea investitorilor.

„FPE îşi exprimă disponibilitatea de a contribui cu expertiza sa la formularea unei politici fiscale echitabile şi sustenabile, care să sprijine dezvoltarea economică a României”, precizează reprezentanţii FPE.

Federaţia Patronală a Energiei este o organizaţie reprezentativă care promovează interesele companiilor din domeniul energetic, sprijinind dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a acestui sector strategic pentru economia României.

Ministerul Finanţelor a publicat duminică proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, care propune, printre altele, reinstituirea impozitului pe construcţii, datorat de persoanele juridice române (cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România sau persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene).

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situaţia în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă. Impozitul se plăteşte în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv. Impozitul instituit este venit al bugetului de stat, şi se administrează potrivit Codului de procedură fiscală. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu) 

Indicele ROBOR la trei luni a urcat luni la 5,92% pe an

Romalimenta: Industria alimentară primeşte încă o lovitură prin creşterea salariului minim şi anularea facilităţilor fiscale