Statele Unite şi Uniunea Europeană, printre altele, au condamnat inaugurarea, care a fost salutată de Rusia.
„Jur că acest nou mandat prezidenţial va fi unul al păcii, prosperităţii, egalităţii şi al unei noi democraţii”, a declarat Nicolas Maduro, depunând jurământul în Adunarea Naţională, unde partidul său are majoritatea absolută.
După ce eşarfa prezidenţială a fost plasată de la umărul stâng la cel drept şi marele „colier al cheii Arcului”, care deschide sarcofagul lui Simon Bolivar, în jurul gâtului, Nicolas Maduro a insistat: „Faceţi ce vreţi, dar această învestitură constituţională (…) nu putea fi împiedicată şi este o mare victorie pentru democraţia venezueleană”.
Nicolas Maduro a glumit chiar pe seama prezenţei lui Gonzalez Urrutia, care promisese să depună jurământul în locul preşedintelui demisionar. Reacţionând la un zgomot care a perturbat ceremonia, Maduro a glumit: „A sosit Edmundo?”, înainte de a continua: „În timp ce îl aştept să sosească, sunt un pic nervos”.
Dintr-o ţară vecină care nu a fost dezvăluită, Gonzalez Urrutia s-a referit într-o înregistrare video la o „lovitură de stat”, afirmând că Maduro „s-a încoronat dictator”. Fostul ambasador, în vârstă de 75 de ani, a făcut apel la armată să „nesocotească ordinele ilegale” ale celor aflaţi la putere. El a explicat că nu a putut să se întoarcă în ţară, dar a promis că o va face „curând, foarte curând”.
Liderul opoziţiei, Maria Corina Machado, a afirmat într-o declaraţie pe reţelele de socializare că i-a cerut lui Gonzalez Urrutia, care se află în exil în Spania din septembrie, să nu încerce să se întoarcă în ţară deoarece „toate sistemele de apărare aeriană (au) fost activate”. „Integritatea sa (fizică) este esenţială pentru înfrângerea definitivă a regimului”, a subliniat ea.
Programată iniţial pentru prânz, ceremonia de inaugurare a lui Maduro a fost devansată cu o oră şi jumătate şi a durat două ore.
Maduro a trecut printr-un rând de soldaţi în ţinută de gală pentru a intra în Adunarea Naţională, unde a dat mâna îndelungat cu preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel, unul dintre puţinii şefi de stat prezenţi, alături de preşedintele nicaraguan Daniel Ortega.
După depunerea jurământului, Maduro, însoţit de sute de motociclişti, a părăsit Adunarea Naţională pentru tabăra militară Fort Tiuna şi o ceremonie televizată de supunere a forţelor armate şi a poliţiei: „Ne reafirmăm loialitatea şi subordonarea faţă de cetăţeanul Nicolas Maduro”, a declarat ministrul Apărării, Vladimir Padrino Lopez, unul dintre personajele-cheie în reprimarea tulburărilor postelectorale.
Alfredo Romero, preşedintele ONG-ului Foro Penal, care documentează detenţiile politice, a raportat vineri că de la începutul anului a înregistrat „49 de arestări în scopuri politice. Şi continuă”.
Secretarul general al ONU a cerut eliberarea tuturor celor „deţinuţi arbitrar”.
Statele Unite au denunţat o „farsă” şi „o inaugurare prezidenţială ilegitimă” şi au anunţat noi sancţiuni împotriva Caracasului, împreună cu Canada, Regatul Unit şi Uniunea Europeană. Acestea au mărit la 25 de milioane de dolari recompensa pentru informaţiile care duc la urmărirea penală a liderului venezuelean.
Maduro nu are „nicio legitimitate democratică”, a declarat şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas. Preşedintele rus Vladimir Putin l-a „felicitat” pe Maduro, aliatul său ferm.
Consiliul Naţional Electoral (CNE) l-a declarat pe Maduro învingător în iulie, cu 52% din voturi, dar nu a publicat procesul-verbal, susţinând că a fost victima unei piraterii informatice, ipoteză considerată neplauzibilă de mulţi observatori.
Opoziţia, care a publicat rezultatele furnizate de scrutatorii săi, susţine că candidatul său Edmundo Gonzalez Urrutia a obţinut peste 67% din voturi.
Tulburările postelectorale care au urmat anunţării victoriei lui Maduro s-au soldat cu 28 de morţi, 200 de răniţi şi 2 400 de arestări.
