Codul de culoare pentru aeronavele care zboară deasupra zonei a fost schimbat din verde în galben, ca măsură de precauţie, a declarat agenţia de meteorologie.
Însă datorită locaţiei izolate a vulcanului, în zonele înalte nelocuite din sudul Islandei, nicio infrastructură nu se află în pericol.
Seria de cutremure, dintre care cel mai puternic a avut magnitudinea 5,1, a durat aproximativ trei ore înainte de a scădea din intensitate, a precizat agenţia islandeză.
„Cutremurele continuă să fie detectate în regiune şi este prea devreme pentru a spune când” se va încheia activitatea seismică, a adăugat instituţia.
Potrivit serviciului de meteorologie, aceste seisme sunt în concordanţă cu o „creştere a presiunii din cauza acumulării de magmă” sub vulcan.
„Activitatea va fi monitorizată îndeaproape, însă este dificil de spus în această etapă care va fi evoluţia ulterioară”, a precizat agenţia.
Caldeira de 65 de kilometri pătraţi a vulcanului Bardarbunga este plină cu gheaţă.
Vulcanul este unul dintre cele şase sisteme vulcanice situate sub gheţarul Vatnajokull, cel mai mare din Europa.
În cazul producerii unei erupţii subglaciare, există riscul de expulzare de cenuşă şi de inundaţii subglaciare, sub gheţarul Vatnajokull.
Însă, dacă are loc o erupţie în afara gheţarului, ar fi expulzată lavă, a indicat agenţia de meteorologie.
„Activitatea seismică a crescut în Bardarbunga în ultimele luni”, a subliniat agenţia.
Cutremurele de marţi au fost cele mai mari de la ultima erupţie a Bardarbunga, care a durat şase luni, în 2014-2015.
Erupţia a provocat cel mai mare flux de lavă bazaltică din Islanda din ultimii 230 de ani, însă nu a fost soldată cu răniţi sau pagube materiale.
În 2024, Islanda a cunoscut şapte erupţii vulcanice într-un singur an, lângă satul de pescari Grindavik din sud-vestul ţării, ceea ce a condus la evacuarea populaţiei în mai multe rânduri.
Islanda găzduieşte 33 de sisteme vulcanice, mai mult decât oricare altă ţară europeană.
