Dragoş Vinereanu a fost întrebat, joi seară, la Medika TV, cât efort fizic trebuie să depună o persoană pentru a-şi menţine inima sănătoasă.
- „Ghidurile sunt detaliate în direcţia asta şi ele zic aşa: să faci un efort, cel puţin moderat, 30 de minute pe zi. Acum, eu zic 40 de minute ar fi bine. Mai mult de moderat, iarăşi ar fi bine. Dar hai să zicem, pentru omul care vrea să-şi întreţină o inimă sănătoasă, cum vorbim în permanenţă, probabil că 30 de minute, undeva între 30-40 de minute pe zi de un efort moderat… ce înseamnă efort moderat? Atunci când transpiri un pic, când uzi tricoul. Cam asta înseamnă efort moderat pentru un om obişnuit. Pentru fiecare, efort moderat înseamnă altceva. Una este la un om care e antrenat, una e la un om care nu e antrenat şi care mai are şi o boală cardiovasculară. E important să simtă că oboseşte un pic, să simtă că udă tricoul”, a explicat Dragoş Vinereanu.
Recuperarea după o boală cardiacă
Profesorul a subliniat că efortul fizic este important inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate cu o boală cardiacă, acestea trebuind să fie atente la anumiţi indicatori.
”Recuperarea este esenţială. Iar partea de recuperare, din păcate, e puţin folosită în România. Se ştie că la pacientul după un infarct, la pacientul cu insuficienţă cardiacă, în urmă cu 20 de ani ziceam: stai numai în pat. Nici pe departe aşa. La pacientul care a suferit o operaţie, fie că a fost cardiologie intervenţională, fie că a fost operaţie pe cord deschis, recuperarea este absolut esenţială. Iar efort fizic gradual crescut, sub o monitorizare a pacientului, că e medicul lângă el tot timpul când face efort, să ştie, să nu ajungă la o anumită frecvenţă cardiacă, să nu-şi crească tensiunea prea mult, fiindcă că tensiunea creşte la efort, este foarte importantă pentru sănătatea inimii şi pentru recuperare”, a adăugat medicul cardiolog.
El a subliniat că ”standardele sunt complet diferite” pentru sportul recreaţional, comparativ cu cel de performanţă.
Potrivit medicului, ”pentru cineva care face sport de plăcere, un consult cardiovascular şi care include şi o electrocardiogramă sunt obligatorii înainte să facă un efort viguros, mai mult decât moderat, adică mai mult decât mersul pe stradă sau înotatul în ritm obişnuit sau mersul pe bicicletă în ritm obişnuit”.
Bolile cardiace care cresc riscul de moarte subită
În cazul sportivilor de performanţă, protocolul e foarte bine standardizat la nivel internaţional.
”Sunt nişte boli cardiace, vreo 2-3 boli cardiace, care cresc riscul de moarte subită şi care, dacă nu sunt diagnosticate, pot să omoare sportivii de performanţă în timpul antrenamentului sau chiar în timpul meciului. (…) Aceşti sportivi de performanţă intră cu totul alt protocol de explorare. Pentru copii, trebuie făcut un examen clinic corect, adică vorbit cu copilul respectiv, vorbit cu părinţii, vorbit dacă în familie au fost cazuri similare, adică cazuri în care să fi murit cineva subit în timpul efortului fizic sau să fi murit subit pur şi simplu. După care te duci mai departe şi te duci la electrocardiogramă, dacă apar ceva modificări, următorul pas este ecocardiografie. (…) Dar oricum, adeverinţa aia care se scrie pe colţul mesei… Ea trebuie să aibă în spate, repet, un examen clinic corect, o anamneză corectă şi cel puţin o electrocardiogramă, dacă nu şi o ecocardiografie”, a arătat Dragoş Vinereanu.
Sună la 112
În caz de durere toracică ce duce spre dinţi, spre gât, trebuie sunat la 112, a mai spus acesta.
”Orice durere toracică dacă merge spre mandibulă, spre dinţi, spre gât, este o durere foarte tipică, orice durere de genul ăsta care apare brusc, care nu cedează după 10 minute, suni 112. Mai bine nu ai nimic şi te duci degeaba, îţi face un EKG, îţi ia un test de sânge şi îţi spune: n-ai infarct, decât, Doamne fereşte, ai infarct şi mori subit înainte să ajungi la spital”, a explicat medicul Dragoş Vinereanu, joi seară, la Medika Tv.
El a atras atenţia asupra faptului că România se află pe ultimele locuri la nivel european în ceea ce priveşte timpul scurs între momentul în care un pacient face infarct şi debutul tratamentului.
”La nivel european, noi avem o statistică foarte bine făcută, comparativă la nivelul ţărilor din Europa şi noi suntem undeva pe ultimele locuri în ceea ce priveşte timpul din momentul în care a apărut durerea până când ajunge să primească tratament. Cu alte cuvinte, există o întârziere foarte mare şi întârzierea foarte mare nu mai e din cauza salvării că salvările au început să vină din ce în ce mai repede şi mai ales la infarct, SMURD-ul ştie şi imediat se sesizează şi rupe străzile, cum ştim. Dar problema este că nu se anunţă. Problema e că pacientul zice: lasă, că îmi trece poate am făcut o răceală, poate că mă doare că e de la coloană, poate că dacă mă mişc, un pic de apă rece, îmi trece şi nu îi trece”, a spus medicul.
Potrivit lui Dragoş Vinereanu, cu cât trece mai mult timp între momentul infarctului şi intervenţia medicală, cu atât inima este mai mult şi mai grav afectată.
