Aproximativ 60 000 de persoane au protestat vineri în capitala Bratislava, potrivit estimărilor organizatorilor, iar mass-media a declarat că, în total, aproximativ 100 000 de persoane au participat la mitinguri în oraşe din întreaga ţară, cele mai mari demonstraţii de când Fico a revenit la putere în 2023.
Protestele vin după ce Fico a călătorit în mod privat la Moscova în decembrie pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, o întâlnire rară pentru un lider al Uniunii Europene de când Rusia a invadat Ucraina în 2022.
„Guvernul poate fi schimbat doar dacă au loc alegeri”, a declarat Fico în interviul acordat sâmbătă postului public de televiziune, întrebat despre proteste.
Administraţia de stânga-naţionalistă a lui Fico i-a acuzat săptămâna aceasta pe opozanţii progresişti că intenţionează să intensifice protestele pentru a încerca să răstoarne ilegal guvernul. Partidele de opoziţie şi grupurile civice care organizează proteste resping acuzaţiile.
Citând informaţii de la serviciile de informaţii, Fico a afirmat, fără a prezenta dovezi, că în Slovacia ar exista un grup de experţi neidentificaţi care ar fi ajutat la protestele împotriva unui lider pro-rus în Ucraina în 2014 şi în Georgia anul trecut.
El a declarat sâmbătă că o listă a persoanelor care urmează să fie expulzate este în curs de pregătire, fără a oferi mai multe detalii.
Protestele se apropiau de nivelurile înregistrate în 2018, când uciderea unui jurnalist de investigaţie a provocat demonstraţii în masă şi a forţat demisia lui Fico în timpul unei perioade anterioare în funcţie.
Criticii spun că coaliţia de guvernare a celui care a fost de patru ori prim-ministru slăbeşte valorile democratice, în timp ce politica externă se îndepărtează de aliaţii UE şi NATO şi se apropie de Rusia.
Grupul civic Mier Ukrajine (Pace Ucrainei), care a organizat protestele de vineri sub sloganul „Noi suntem Europa”, va organiza mai multe demonstraţii pe 7 februarie.
Fico a apărat politica externă a guvernului său, afirmând că acesta caută legături bune cu toate părţile şi, deşi a criticat unele politici ale UE, a afirmat că politica este încă determinată de apartenenţa la UE şi NATO.
Fragila sa coaliţie formată din trei partide, care a obţinut 79 din cele 150 de locuri la alegerile din 2023, va fi pusă la încercare săptămâna viitoare, odată cu dezbaterea unei moţiuni de cenzură a opoziţiei.
