Ponderea populaţiei din Republica Moldova care la recensământul desfăşurat în vara anului trecut a declarat limba română ca limbă maternă este în creştere cu 8,1%, faţă de recensământul din 2014, iar a celor care au declarat „limba moldovenească” – în scădere cu 7,8%, arată Biroul Naţional de Statistică de la Chişinău. Recensământul a relevat şi schimbări în structura etnică a populaţiei: numărul persoanelor care s-au declarat moldoveni a crescut la 77,2%, în timp ce în urmă cu 10 ani proporţia era de 75,3%. De asemenea, numărul celor care s-au declarat găgăuzi, ucraineni şi ruşi a scăzut.
Potrivit rezultatelor recensământului efectuat între 8 aprilie şi 7 iulie 2024, Republica Moldova şi-a pierdut în 10 ani aproape 14 la sută din populaţie. Astfel, populaţia cu reşedinţa obişnuită în Republica Moldova este de 2.401.000 persoane, în timp ce recensământul din 2014 înregistrase 2.789.000 de locuitori.
Datele mai arată că populaţia tânără a scăzut în 2024 ca pondere faţă de 2014, în timp ce populaţia cu vârstă de peste 65 de ani a crescut cu aproape 7 procente în 10 ani.
Peste 49% dintre cei intervievaţi la recensământul din 2024 au declarat că limba lor maternă este „moldoveneasca”. În comparaţie, la recensământul din 2014, aproape 57% indicau ca limbă maternă „moldoveneasca”. Totodată, în 2024, mai mult de 31% au indicat în calitate de limbă maternă româna, în timp ce în 2014 proporţia era de 23,2%.
Cu privire la limba vorbită de obicei, 46% au indicat „moldoveneasca” şi peste 33% – româna, scrie .
De asemenea, 11,1% din populaţie a indicat în 2024 ca limbă maternă limba rusă. La recensământul din 2014, 9,9% indicau limba rusă. Apoi, 3,8% au indicat limba găgăuză ca fiind limba maternă, o proporţie doar uşor scăzută faţă de recensământul din 2014, când era de 4%. Urmează, cu 2,9%, cei care au indicat limba ucraineană ca limbă maternă, în timp ce la recensământul din 2014 erau 4% .Bulgara este limbă maternă pentru 1,2% din populaţia Republicii Moldova, în timp ce la recensământul din 2014 ponderea era de 1,5%.
Potrivit Biroului de Statistcă, distribuţia teritorială a arătat o pondere mai mare a celor care au declarat limba română ca limbă maternă în municipiul Chişinău (47,9%), limba găgăuză în UTA Găgăuzia (77,7%), ucraineana – la nord (6,3%) şi bulgara – la sud (6,7%). Instituţia a adăugat că limba rusă prezintă pondere mai semnificativă în nordul ţării (13,0%) şi în mediul urban din toate regiunile.
CE CONSIDERĂ MOLDOVENII CĂ SUNT CA ETNIE?
Recensământul cel mai recent arată că 83,4% dintre locuitori sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, în scădere faţă de 2014, când ponderea era de aproape 94%.
Proporţia celor care deţin dublă cetăţenie – cetăţenia Republicii Moldova şi a altor state – a crescut în schimb, ajungând la 15,6% faţă de 5,6% în 2014.
Recensământul a relevat şi schimbări în structura etnică a populaţiei: numărul persoanelor care s-au declarat moldoveni a crescut la 77,2%. În 2014, proporţia era de 75,3%.
Români s-au declarat 7,9%, în timp ce în 2014 erau 6,7%.
Totodată, numărul celor care s-au declarat găgăuzi, ucraineni şi ruşi a scăzut.
Ucraineni s-au declarat 4,9%, în 2014 – 6,8%.
Găgăuzi s-au declarat 4,2%, în 2014 – 4,8%.
Ruşi s-au declarat 3,2%, în 2014 – 4,1%.
Bulgari s-au declarat 1,6%, în 2014 – 1,9%.
Romi s-au declarat 0,4%, în 2014 – 0,3%.
Alte etnii – 0,5%.
În ceea ce priveşte religia, din numărul total al populaţiei, 95% au indicat în 2024 că sunt ortodocşi. În 2014 cei care se declarau ortodocşi erau 96,1%.
