Bugetul României a fost adoptat de guvern în sedința din 1 februarie 2025 și va fi transmis în Parlament pentru dezbatere și aprobare. Calendarul normal al aprobării bugetului de stat a fost întârziat din cauza rundelor de alegeri parlamentare și prezidențiale din decembrie 2024 și a formării unui nou Guvern. Amânarea aprobării bugetului are un impact negativ asupra predictibilității economice dar are un impact pozitiv asupra consolidării fiscale necesare în anul 2025 (în lipsa aprobării bugetului se pot face economii deoarece cheltuielile se fac în conformitate cu legea finanțelor publice nr. 500 /2002 art 37(1) „Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent”).
În evaluarea bugetului 2025, este necesară analiza evoluțiilor economice globale și mai ales europene, deoarece economia României are un grad ridicat de deschidere economică – 70% din exporturile și importurile noastre se desfășoară cu economiile europene ( îndeosebi cu Germania, Italia, Franța, Ungaria, Polonia). Evoluțiile economice externe au impact asupra exporturilor și importurilor, consumului și investițiilor, toate acestea având efect asupra indicatorilor macroeconomici, îndeosebi asupra creșterii economice, investițiilor, balanței comerciale și de cont curent din România.
În ultima sa prognoză (ianuarie 2025), Banca Mondială estimează o creştere economică de doar 2,7% la nivel global în perioada 2025-2026, cu un avans mai puternic în economiile emergente (4,1%), în timp ce în cazul economiilor dezvoltate, creşterea economică se aşteaptă să atingă 1,7%. Deși scenariul este optimist (nu ia în calcul efectul contracționist al aplicării tarifelor și războaielor comerciale), trebuie să observăm că rata de creștere estimată se află sub pragul de creștere economică sustenabilă (3,5% la nivel global) dar și sub rata medie de creștere economică înregistrată în perioada pre-pandemie. Pentru perioada 2025-2026, se estimează o creștere a zonei euro de aproximativ 1,1%, consolidând procesul de redresare. Este un nivel optimist, având în vedere ultimele evoluții din trim 4 față de trim 3 din 2024, când datele Eurostat indică stagnare pentru Zona Euro, +0,1% pentru UE, în detaliu cădere economică în Germania (-0,2%), Irlanda (-1,3%), Franța (-0,1%) precum și stagnare în Italia și Austria. Îngrijorător, Germania a înregistrat al doilea an consecutiv de contracție economică, iar prognoza Ministerului Economiei din Germania pentru anul 2025 este de +0,3% (optimist, neluând în calcul contracția economiei europene din cauza politicilor protecționiste anunțate de SUA).
Din punctul de vedere al sustenabilității fiscal-bugetare, 8 țări din Uniunea Europeană se află în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv (Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, România și Slovacia). În 2024, 12 țări UE au avut deficite bugetare mai mari de 3% din PIB și datorii mai mari de 60% din PIB, nerespectând astfel criteriile de convergență nominală stabilite prin Tratatul de la Maastricht.
Bugetul României pentru anul 2025 este construit cu o rată de creștere economică de 2,5% (sub pragul de creștere economică sustenabilă de 3%). FMI estimează pentru România o rată de creștere economică de 3,3%, Comisia Economică 2,5%, OCDE 2,6% iar Banca Mondială prognozează 2,1% pentru acest an. Rata de creștere economică de 2,5% este moderat – optimistă, balanța riscurilor fiind echilibrată. Rata de creștere a PIB real poate fi afectată de contracția economiei europene și de măsurile de consolidare fiscală, dar poate fi influențată pozitiv de absorbția integral a fondurilor europene și de efectul multiplicator al stimulilor economici de 8% din PIB acordați pentru populație și companii și al investițiilor publice record.
Bugetul pe anul 2025 este construit pe o țintă a PIB nominal (în prețuri curente) de 1913 miliarde lei, în creștere cu 148 miliarde lei față de PIB-ul efectiv înregistrat în anul 2024. Din punctul de vedere al metodei PIB bazată pe valoarea adăugată, creșterea economică de 2,5% vine din contribuțiile industriei (+0,1pp), agriculturii (+0,1pp), construcțiilor (+0,4pp), serviciilor (+1,6pp) și impozitelor nete pe produs (+0,3pp). Din punctul de vedere al PIB după metoda cheltuielilor, consumul final (+1,7pp), formarea brută de capital (investițiile) (+1,6pp) iar exporturile nete (exporturi minus importuri) își mențin contribuția negativă și în 2025 (-0,8pp). Din punctul de vedere al PIB după metoda veniturilor, estimez menținerea structurii remunerarea muncii (remunerarea lucrătorilor) (38%), remunerarea capitalului (excedentul brut de exploatare) (53%) și taxe nete (taxe pe producție și import minus subvenții) (9%), o structură inversă față de țările dezvoltate din UE.
Inflația medie anuală este estimată la 4,4%, cursul valutar mediu de 5,01 lei / euro, numărul mediu de salariați este estimat la 5.475.000 iar numărul de șomeri la 250.000. Câștigul salarial mediu net este prognozat la 5.355 lei (1070 euro).
Ținta de deficit bugetar este de 7% din PIB atât pe metodologie cash cât și ESA (European System of Accounts, metodologia europeană comparabilă), diferența dintre veniturile bugetare prognozate la 34,9% din PIB și cheltuielile la 41,9% din PIB, ambele în metoda cash. Deficitul bugetar de 7% din PIB este superior deficitului bugetar în PIB de 3,8%, care ar asigura stablizarea ponderii datoriei guvernamentale în PIB.
O consoldare fiscal-bugetară calitativă, inteligentă, presupune reducerea deficitului bugetar (prin măsuri care să afecteze cât mai puțin economia reală) și mai ales creșterea PIB, a potențialului economic, prin măsuri de stimulare a investițiilor și exportului. Măsurile de austeritate care lovesc consistent în motoarele creșterii economice trebuie excluse, nu ar conduce decât la intrarea în ”cercul vicios al morții economice”, așa cum a mai experimentat economia noastră. România trebuie să maximizeze creșterea economică sub constrângerile prevăzute de regulile fiscal-bugetare europene, a angajamentelor NATO și, mai ales, din perspectiva menținerii sustenabilității finanțelor publice și a încrederii investitorilor.
Guvernul vizează un buget de dezvoltare, bazat pe investiții publice masive (7,8% din PIB, 150 miliarde lei, plus 31 miliarde lei față de nivelul din 2024 și alocare de 2,5 ori mai mare decât în perioada 2020-2021) și consolidare fiscală (reducerea deficitului bugetar de la 8,6% din PIB în anul 2024 la 7% din PIB în anul 2025). Construcția bugetară respectă întocmai angajamentele prevăzute în Planul bugetar structural național (2025-2031), angajat în fața Comisiei Europene și aprobat săptămâna trecută în ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice și Financiare, ce cuprinde miniștrii de finanțe din țările UE).
Deficitul bugetar de 7% din PIB în UE se poate obține printr-un mix de reforme și investiții. Reformele presupun o mai bună colectare a veniturilor bugetare (unde România are una dintre cele mai reduse ponderi în PIB din UE) (INFOGRAFIC1) și raționalizarea cheltuielilor bugetare (unde, din nou, România are una dintre cele mai reduse ponderi în PIB din UE) (INFOGRAFIC2). Controlul cheltuielilor este monitorizat de către Comisia Europeană prin respectarea traiectoriei prin care creșterea cheltuielilor bugetare primare nete să nu depășească 6,1% în 2025 față de anul trecut (art 2 din Regulamentul UE 2024/1263 definește cheltuielile bugetare primare nete = cheltuielile publice, excluzând (i) cheltuielile cu dobânzile, (ii) măsurile discreționare privind veniturile, (iii) cheltuielile aferente programelor Uniunii care sunt acoperite integral de venituri din fondurile Uniunii, (iv) cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de Uniune, (v) elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj și (vi) one off, măsurile cu caracter excepțional, precum și alte măsuri temporare) (INFOGRAFIC3).
Pe partea de cheltuieli, analiza de eficiență (spending review) realizată de Ministerul Finanțelor în domeniile Sănătate și Educație își produce deja efectele, fiind luate măsuri de raționalizare a banului public investit. Analiza de eficiență a cheltuirii banului public trebuie extinsă în toate domeniile bugetare. România trebuie să extindă procedura achizițiilor publice centralizate în marile domenii publice. Comasarea entităților publice va avea ca principală țintă reducerea cheltuielilor dar condiționat de creșterea calității serviciilor publice oferite. Ar fi optim ca procesul de comasare / restructurare a agențiilor de reglementare să nu reducă eficiența procesului de supraveghere a piețelor și nici să presupună o creștere a cerințelor de raportare / birocrației, de natură a afecta investițiile. Stabilirea unui obiectiv de reducere cu 20% în 3 ani a raportărilor făcute de companii către instituțiile publice (inclusiv de reglementare) ar impusiona afacerile, cu impact pozitiv în investiții, crearea de locuri de muncă bine plătite și creșterea economică. Menținerea în plată a pensiilor, salariilor și altor venituri din sistemul public precum și a altor forme de asistență socială au fost implementate în condițiile creșterilor consistente din anul superelectoral 2024 (observăm menținerea în plată a unor pensii crescute în medie cu 40% dec 2024 / dec 2023, menținerea în plată a unor cheltuieli de personal crescute cu 24 % anul trecut, toate la o inflație bazată pe IPC de 5,1%). În condițiile unei structuri rigide a cheltuielilor – constantă în perioada postdecembristă – reducerile de la capitolele Bunuri si servicii (partea de funcționare a statului, cea nefinanțată din FNUASS Fondul National Unic de Asigurări de Sănătate și destinată plăților către spitale și medicamente) și Subvenții au rațiune economică.
Creșterea cheltuielilor de investiții (cu o pondere însemnată 62% din fonduri europene si PNRR) la 7,8% din PIB în 2025 este indicată, mai ales în contextul obiectivului de creștere a potențialului economic, necesar pentru reducerea problemei deficitelor gemene (deficitul bugetar și deficitul de cont curent, în mare măsură cauzat de dezechilibrul din balanța comercială). Măsuri complementare eficiente pentru raționalizarea fiecărui leu cheltuit din buget sunt: analiza eficienței și prioritizarea investițiilor publice; analiza performanței schemelor de ajutor de stat și a garanțiilor acordate companiilor – ajustarea acestora în funcție de feedback-ul investitorilor dar și orientarea acestora cu prioritate pentru dezvoltarea clusterelor de competitivitate ale României, cu punctaje crescute pentru crearea de locuri de muncă bine plătite, export și producție și servicii cu valoare tehnologică ridicată.
Pe partea de venituri, efectul contracționist al reducerii pragului de impozitare la microîntreprinderi (Jalon prevăzut în PNRR și Planul Național Bugetar Structural, măsură cerută prioritar de Comisia Europeană), al eliminării facilităților fiscale pentru IT, construcții și agricultură / alimentară, dar mai ales al impozitului pe construcții speciale (o măsură cu un grad ridicat de senzitivitate la investiții și care trebuie bine calibrată, prin dialog cu mediul de afaceri) poate fi contracarat, pe lângă efectul de antrenare al investițiilor publice masive, de participarea în schemele de ajutor de stat și programele de garanții ptr IMM-uri.
Analiza stimulilor din Bugetul 2025, prin scheme de ajutor de stat și garanții. Oportunități pentru companii. Viziunea privind reindustrializarea României continuă prin schemele de ajutor de stat și garanții pentru creditele contractate de IMM-uri. În buget sunt alocări bugetare și de angajament pentru următoarele scheme de ajutor de stat mari (selectiv): a) Schemele de ajutor de stat trecute în Planul Național Bugetar Structural – Schema de ajutor pentru marea industrie din România (metalurgie, siderurgie și industria chimică) (1 miliard euro, multianual); Schema de ajutor de stat pentru investiții regionale cuprinse între 50 și 500 milioane lei (industria alimentară, industria chimică, industria farmaceutică, industria metalurgică, industria de apărare, industria construcțiilor metalice, construcția de mașini și instalații, fabricarea de utilaje și echipamente, echipamente electrice) (1 miliard euro, multianual) (granturi, facilități fiscale, simplificarea administrativă – reducerea termenelor pentru obținerea autorizațiilor, alocarea directă a terenurilor din domeniul public/privat al statului sau autorităților locale pentru investiții, dezvoltarea infrastructurii de transport și utilități necesare investițiilor); Schema privind stimularea investițiilor mari în România, pentru o dezvoltare regională echilibrată (450 milioane euro, multianual); Schema Construct Plus, pentru fabricarea materialelor de constructii (596 milioane euro, multianual); InvestAlim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimente (590 milioane euro, multianual); b) Programe de sprijin si garanții pentru IMM-uri: StartUp Nation4; Programul de Microindustrializare; Programul pentru creșterea competitivității produselor industriale românești; Programul de Digitalizare IMM-uri (520 milioane euro); Continuarea susținerii prin plăți de granturi, dobânzi si comisioane in programele IMM Invest și IMM Plus; Continuarea Schemei de subvenționare a accizei la motorină.
Analiza riscurilor din economie, cu impact asupra îndeplinirii țintelor prevăzute în bugetul 2025. Riscuri externe: rate mai mici de creștere în economiile europene; intensificarea politicilor protecționiste; creșterea presiunilor inflaționiste și decizia băncilor centrale de creștere a ratei dobânzii; contracția în continuare a industriei prelucrătoare europene, mai ales în industria auto, ca efect al tranziției energetice. Riscuri interne: absorbția mai redusă decât cea prognozată a fondurilor europene, prin întârzieri în implementarea reformelor și investițiilor angajate în cadrul PNRR; condiții meteo nefavorabile cu impact asupra producției agroalimentare și a prețurilor; întârzieri în implementarea schemelor de ajutor de stat și a programelor de garanții pentru creditele de investiții acordate IMM-urilor, care ar putea conduce la o reducere mai lentă a deficitului comercial.
În opinia sa, Consiliul Fiscal, instituție independentă care face analiza acurateței ipotezelor macroeconomice și a proiecției veniturilor și cheltuielilor bugetare, ”apreciază construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB”. Trebuie avut în vedere aici că CF nu ia în calcul veniturile trecute în bugetul 2025 din îmbunătățirea colectării de 0,5% din PIB (9,7 miliarde lei) și consideră subestimate cheltuielile cu bunurile și serviciile și cu dobânzile într-un cuantum agregat de 4,5 miliarde lei (0,2% din PIB). În premieră, Consiliul Fiscal dă unde verde construcției bugetare, concluzionând că ”O colectare mai bună în fapt a veniturilor fiscale, o ajustare adițională a cheltuielilor de capital, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuția bugetară și prioritizarea proiectelor pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuție să se îndrepte către ținta de 7% din PIB”.
România are nevoie de consolidare macroeconomică, energie ieftină, investiții pentru creșterea potențialului economic prin Productivism (cât mai multă producție în România) și să mizeze pe motoare de creștere economică endogenă (inovare, cercetare-dezvoltare, tehnologie, dezvoltarea capitalului uman). Structural, România poate rezista într-o lume protecționistă crescând exporturile de servicii tehnologice care înglobează calificare medie / înaltă a forței de muncă. Pentru aceasta, este nevoie de programe de formare profesională în domeniul tehnologiei, de creșterea numărului de locuri la universitățile care pregătesc specialiști STEM (Știință, Tehnologie, Matematică), să crească stimulii pentru participarea mai mare a femeilor la astfel de programe și să devină competitivă (inclusiv fiscal) pentru investițiile în tehnologie de vârf.
Alături de Polonia, România trebuie să folosească la maximum puterea economică și geopolitică regională. Aceasta se poate face prin viziune, credibilitate și profesionalism.
