Chiar înaintea întâlnirii sale cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a semnat ordinul prezidenţial care reimpune politica dură a Washingtonului în privinţa Iranului, practicată şi pe parcursul primului său mandat.
În timp ce semna ordinul, Trump l-a descris ca fiind foarte dur şi a susţinut că decizia de a face acest pas a fost luată cu inima împărţită. El a spus că este deschis la o înţelegere cu Iranul şi şi-a exprimat dorinţa de a discuta cu liderul iranian.
„Cu mine, este foarte simplu: Iranul nu poate avea o armă nucleară”, a spus Trump. Întrebat cât de aproape este Teheranul de o armă, Trump a răspuns: „Sunt prea aproape”.
Trump l-a acuzat pe fostul preşedinte Joe Biden că nu a aplicat riguros sancţiunile în privinţa exportului de petrol, ceea ce, în opinia lui Trump, a încurajat Teheranul, permiţându-i să vândă petrol pentru a-şi finanţa programul de arme nucleare, precum şi miliţiile înarmate din Orientul Mijlociu.
Iranul accelerează „dramatic” îmbogăţirea uraniului la o puritate de până la 60 %, aproape de nivelul de aproximativ 90 % pentru armament, a declarat în decembrie şeful organismului ONU de supraveghere nucleară. Iranul a negat că ar dori să dezvolte o armă nucleară.
Decretul lui Trump, printre altele, îi ordonă secretarului Trezoreriei SUA să impună o „presiune economică maximă” asupra Iranului, inclusiv sancţiuni şi mecanisme de aplicare pentru cei care încalcă sancţiunile existente.
De asemenea, ordonă Trezoreriei şi Departamentului de Stat să pună în aplicare o campanie menită să „ducă exporturile de petrol ale Iranului la zero”.
Preţurile petrolului american şi-au redus marţi pierderile ca urmare a veştii că Trump intenţionează să semneze acest ordin, ceea ce a compensat o anumită slăbiciune cauzată de drama tarifelor dintre Washington şi Beijing.
Exporturile de petrol ale Teheranului au adus 53 de miliarde de dolari în 2023 şi 54 de miliarde de dolari cu un an înainte, potrivit estimărilor Administraţiei americane pentru informaţii energetice. Producţia pe parcursul anului 2024 a fost la cel mai ridicat nivel din 2018, pe baza datelor OPEC.
Trump a dus exporturile de petrol ale Iranului aproape de zero în timpul primului său mandat, după reimpunerea sancţiunilor. Acestea au crescut sub mandatul lui Biden, deoarece Iranul a reuşit să se sustragă sancţiunilor.
Agenţia Internaţională pentru Energie, cu sediul la Paris, consideră că Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi alţi membri OPEC au capacităţi de rezervă pentru a compensa orice export pierdut de Iran, care este, de asemenea, membru OPEC.
China nu recunoaşte sancţiunile americane, iar firmele chineze cumpără cel mai mult petrol iranian. China şi Iranul au construit, de asemenea, un sistem comercial care utilizează în principal yuanul chinezesc şi o reţea de intermediari, evitând dolarul şi expunerea la autorităţile de reglementare americane.
Kevin Book, analist la ClearView Energy, a declarat că administraţia Trump ar putea aplica legea Stop Harboring Iranian Petroleum (SHIP) din 2024 pentru a reduce o parte din exporturile iraniene.
SHIP, pe care administraţia Biden nu a aplicat-o cu stricteţe, permite măsuri asupra porturilor şi rafinăriilor străine care procesează petrolul exportat din Iran prin încălcarea sancţiunilor. Book spune că o măsură luată luna trecută de Shandong Port Group de a interzice petrolierelor sancţionate de SUA să facă escală în porturile sale din provincia chineză din est indică impactul pe care SHIP l-ar putea avea.
De asemenea, Trump i-a cerut ambasadorului său la ONU să colaboreze cu aliaţii pentru a „finaliza revenirea la sancţiunile şi restricţiile internaţionale asupra Iranului”, după acordul încheiat în 2015 între Iran şi principalele puteri mondiale, care a ridicat sancţiunile asupra Teheranului în schimbul restricţiilor privind programul său nuclear. Statele Unite au părăsit acordul în 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, iar Iranul a început să se îndepărteze de angajamentele sale legate de domeniul nuclear în cadrul acordului. Administraţia Trump a încercat, de asemenea, să declanşeze o revenire a sancţiunilor în 2020, însă demersul a fost respins de Consiliul de Securitate al ONU.
Marea Britanie, Franţa şi Germania au declarat în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în decembrie, că sunt pregătite – dacă este necesar – să declanşeze o revenire la toate sancţiunile internaţionale împotriva Iranului pentru a împiedica Teheranul să dobândească o armă nucleară.
Ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, a declarat că invocarea „revenirii rapide” a sancţiunilor asupra Teheranului ar fi „ilegală şi contraproductivă”.
