Decizia lui Donald Trump de a sancţiona Curtea Penală Internaţională (CPI) riscă să pună în pericol căutarea dreptăţii a Ucrainei, avertizează Comisia Europeană (CE), care-şi exprimă susţinerea deplină faţă de independenţa şi imparţialitatea acestui tribunal, relatează Euronews.
Începând din martie 2022, CPI anchetează acuzaţii de crime de război în Ucraina şi a emis mandate de atrestare pe numele unor oficiali de rang înalt de la Kremlin, inclusiv al preşedintelui rus Vladimir Putin, acuzat de faptul că a ordonat deportarea şi transferul ielegal ale unor copii ucraineni către Rusia.
Impunerea unor sancţiuni funcţionarilor CPI ar putea obstrucţiona aceste anchete prin îngreunarea deplasărilor acestora în întreaga lume şi accesului la fondurile necesare.
”CPI garantează obligaţia de a da socoteală pentru crime internaţionale şi le permite victimelor din întreaga lume să se exprime. Ea trebuie să-şi continue liber lupta împotriva impunităţii în lume”, subliniază preşedinta CE Ursula von der Leyen.
Un purtător de cuvânt al CE şi-a exprimat regretul faţă de decretul lui Donald Trump, care ”reprezintă o provocare gravă la adresa muncii CPI, cu riscul de a afecta anchetele şi procedurile în curs, inclusiv privind Ucraina, ceea ce ar avea un impact asupra anilor de eforturi vizând să garanteze responsabilitatea în întreaga lume”.
Comisia va urmări ”impilicaţiile” deciziei lui Trump şi ”va evalua eventuale măsuri de luat” a declarat el, fără să ofere detalii.
Preşedintele Consiliului European Antonio Costa a condamnat, la rândul său, acest demers al Casei Albe
”Sancţionarea CPI ameninţă independenţa Curţii şi aduce atingere sistemului justiţie penale internaţionale în ansamblul său”, a avertizat el vineri.
Costa s-a întâlnit joi la Bruxelles cu preşedinta CPI, judecătoarea Tomoko Akane, şi a elogiat această instituţie care un joacă un rol esennţial în a li se face dreptate victimelor unora dintre cele mai oribile crime din lume”.
Ministrul olandez de Externe Caspar Veldkamp, a cărui ţară găzduieşte CPI, la Haga, şi-a exprimat regretul faţă de decizia miliardarului.
Trump acuză CPI în decretul pe care l-a semnat joi de ”acţiuni ilegitime şi fără fundament împotriva Americii şi aliatul nostru apropiat Israelul” şi de crearea unui ”precedent periculos”, referindu-se la ancheta CPI împotriva Israelului cu privire la presupuse crime de război în Războiul din Fâşia Gaza.
CPI a emis în 2024 mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru al Apărării Yoav Gallant şi comandantului militar al Hamas Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri – mai cunoscut sub numele de Mohammed Deif – a cărui moarte a fost confirmată ulterior.
Curtea îi consideră pe Netanyahu şi Gallant responsabili de comiterea ”crimei de război a înfometării ca metodă de război, crime împotriva umanităţii şi omor, persecutare şi alte acte inumane” în Războiul din Fâşia Gaza.
Un armistiţiu fragil între Israel şi Hamas se află în curs.
CPI ÎNDEAMNĂ LA UNITATE
Mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu a indignat ambele partide din Statele Unite, unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai Israelului, şi a relansat îndemnuri la sancţiuni.
În Europa, mandatul a provocat reacţii împărţite.
Ungaria lui Viktor Orban a anunţat în mod deschis că-l va ignora, iar Germania şi Franţa s-au abţinut să se angajeze să-l aresteze pe Netanyahu.
Decretul lui Trump permite Guvernului american să blocheze active şi să interzică deplasări ale funcţionarilor CPI – şi rudelor acestora – care lucrează la anchete implicând Statele Unite, cetăţeni americani sau aiaţi ai Statelor Unite.
Aceste anchete sunt prezentate în decret drept ”încăkcări” care constituie o ”ameninţare neobişnuită şi extraordinară la adresa securităţii naţionale şi politicii externe ale Statelor Unite”.
Benjamin Netanyahu i-a mulţumit lui Donald Trump pentru acest decret ”îndrăzneţ” care, în opinia sa, ”apără suveranitatea celor două ţări şi pe militarii lor curajoşi”.
Statele Unite şi Israelul nu sunt părţi ale Statului de la Roma, tratatul de înfiinţare a CPI.
Rusia, China şi India nu sunt nici ele semnatare.
Ucraina a aderat la CPI la începutul acestui an.
În dosarul împotriva lui Benjamin Netanyahu, CPI notează că ”acceptarea de către Israel a competenţelor Curţii nu este necesară”, deoarece competenţa Curţii are la bază ”competenţa teritorială a Palestinei”, care este membră a CPI din 2015.
Orice semnatar al Statutului de la Roma este obligat să se conformeze hotărârilor Curţii, care nu are mijloace pentru a-şi pune în aplicare hotărârile şi care contează pe statele părţi să-i furnizeze resursele necesare, şi anume prin plasarea în stare de arest a oricărui suspect care pune piciorul pe teritoriile acstora.
Respectarea acestei obligaţii este mereu inegală.
În septembrie, Miongolia, un stat membru al CPI, a refuzat să execute mandatul de arestare a lui Vladimir Putin în timpul unei vizite a acestuia în ţară.
CPI le îndeamnă cele 125 de state părţi ale Statutului de la Roma, într-o declaraţie prin care condamnă decretul lui Trump, ”să se unească în favoarea justiţiei şi drepturilor funfamentale ale omului”.
”Curtea rămâne ferm ataşată personalului său şi se angajează să continue să facă dreptate şi să aducă speranţă milioanelor de victime nevinovate ale unor atrocităţi în întreaga lume”, declară Curtea.
Aceste sanţciuni intervin în urma unei vizite a lui Netanyahu la Casa Albă, în care Trump şi-a anunţat intenţia de a ”prelua controlul” Fâşiei Gaza, de a deplasa 1,8 milioane de palestinieni şi de a transforma această enclavă devastată de război în ”Coasta de Azur a Orientului Mijlociu”.
Această propunere şocantă a fost condamnată imediat şi energic la nivel internaţional.
