Ultima etapă a acestui proiect de lungă durată implică pregătirea populației pentru scenariul puțin probabil al unei pene de curent. Serviciul estonian de urgență a publicat pe Facebook un ghid intitulat „Cum să vă pregătiți pentru o întrerupere a curentului?”, alături de o imagine cu o tânără ținând o lanternă și alte provizii esențiale.
„Totul ar trebui să decurgă fără probleme”, se arată în postare, „dar pot apărea situații neprevăzute, fie din cauza acțiunilor vecinului nostru ostil din Est, a condițiilor meteorologice extreme sau a unor defecțiuni tehnice.”
Deși riscurile sunt considerate minime în acest moment, autoritățile estoniene iau în calcul toate posibilitățile, a declarat Vootele Päi, consilier al Ministerului de Interne al Estoniei, pentru CNN.
Țările baltice au început pregătirile pentru acest moment acum aproape două decenii, odată cu aderarea la UE și NATO în 2004. În tot acest timp, și-au modernizat infrastructura energetică și au construit noi conexiuni electrice, inclusiv cabluri submarine către Finlanda și Suedia, precum și o legătură terestră esențială între Lituania și Polonia, cunoscută sub numele de linia LitPol.
Ca urmare, la doar câteva luni după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, Estonia, Letonia și Lituania au reușit să înceteze achizițiile de energie electrică de la Moscova.
Totuși, Rusia a păstrat controlul asupra echilibrului energetic din regiune, gestionând cererea și oferta și menținând frecvența rețelei. Mai mult, aceste servicii au fost oferite gratuit, a explicat Susanne Nies, expert în energie la institutul Helmholtz-Zentrum din Germania.
„Riscul major era ca, în contextul războiului din Ucraina, Rusia să taie brusc alimentarea cu energie electrică a statelor baltice”, a declarat Nies pentru CNN.
În urmă cu șase luni, Estonia, Letonia și Lituania au notificat oficial Rusia cu privire la intenția de a se deconecta de la rețeaua electrică partajată BRELL (Belarus, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania). Astfel, pe 7 februarie, acordul va expira.
Pe 8 februarie, cele trei țări se vor deconecta simultan de la rețeaua rusă, funcționând pentru o scurtă perioadă ca o „insulă” energetică, bazându-se doar pe propriile surse de electricitate.
Pe 9 februarie, noua rețea independentă va fi sincronizată cu sistemul energetic european continental, care acoperă cea mai mare parte a UE.
Acest moment este considerat un pas crucial pentru independența energetică a regiunii. „Din punct de vedere psihologic, este un mare progres”, a spus Jason Moyer, analist la Wilson Center, un think tank din Washington.
Proiectul a necesitat investiții semnificative, majoritatea finanțate prin granturi UE în valoare de peste 1,2 miliarde de dolari. Însă, pentru statele baltice, costul menținerii dependenței energetice de Rusia era mult prea mare. „Știm foarte bine că energia ieftină din Rusia vine mereu cu un preț pe care nicio democrație europeană nu ar trebui să și-l permită”, a subliniat Päi.
Pentru a sublinia determinarea lor, autoritățile lituaniene au început anul trecut să taie vechile cabluri sovietice care conectau țara la Belarus, reutilizând liniile pentru noua infrastructură energetică.
În plus, piese de la o linie electrică dezafectată au fost trimise în Ucraina pentru a sprijini reconstrucția rețelei sale, o acțiune care a avut atât o componentă practică—având în vedere că infrastructura energetică ucraineană datează din epoca sovietică—cât și un puternic simbolism geopolitic.
„Nu există niciun scenariu în care să rămânem conectați la rețeaua electrică rusă”, a afirmat Rokas Masiulis, directorul executiv al Litgrid, operatorul de rețea din Lituania.
Cu toate acestea, oficialii baltici se tem că Rusia ar putea încerca să exploateze momentul deconectării prin acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare.
De altfel, Ucraina s-a deconectat de la rețeaua rusă cu doar câteva ore înainte ca Moscova să lanseze invazia la scară largă pe 24 februarie 2022 și nu s-a mai reconectat niciodată.
Pentru Rusia, pierderea controlului energetic asupra țărilor baltice reprezintă o înfrângere geopolitică semnificativă. „Acest eveniment demonstrează clar că influența Rusiei în regiune se diminuează”, a spus Moyer, subliniind că statele baltice au fost, în trecut, mai receptive la afacerile rusești.
Kremlinul a refuzat să comenteze direct situația, afirmând doar că Rusia a luat „toate măsurile necesare” pentru a asigura funcționarea stabilă a propriului sistem energetic.
Între timp, țările baltice au luat măsuri suplimentare pentru securizarea infrastructurii lor critice. Guvernul estonian a mobilizat polițiști suplimentari și membri ai Ligii Naționale de Apărare pentru a proteja obiectivele strategice.
NATO a anunțat și o nouă misiune de protejare a cablurilor submarine din Marea Baltică, după ce, în ziua de Crăciun, linia Estlink 2, o componentă esențială a rețelei electrice baltice, a fost avariată. Incidentul face parte dintr-o serie de perturbări recente ale cablurilor submarine din regiune.
Operatorii de rețea din Finlanda și statele baltice au asigurat populația că aprovizionarea cu energie este garantată, însă prețurile au crescut semnificativ la sfârșitul lui decembrie, iar reparațiile ar putea dura până în august, potrivit autorităților finlandeze.
Finlanda investighează în prezent circumstanțele incidentului, iar poliția a reținut o navă care transporta produse petroliere rusești, suspectată că și-a târât ancora peste cablul avariat. Avocatul proprietarului navei a respins orice acuzație de sabotaj, catalogând-o drept „absurdă”.
