În justificarea acestui ordin, administrația americană susține că CPI a luat „acțiuni ilegale și nefondate” împotriva Statelor Unite și a aliatului său Israel. În mod special, se menționează anchetele inițiate de CPI împotriva personalului militar și guvernamental american, precum și emiterea de mandate de arestare pentru oficiali israelieni de rang înalt. SUA consideră aceste acțiuni o amenințare la securitatea națională și politica externă americană.
Ordinul executiv prevede următoarele măsuri punitive:
- Interzicerea intrării în SUA a persoanelor implicate în investigațiile CPI împotriva cetățenilor americani și ai aliaților săi;
- Blocarea activelor acestor persoane aflate sub jurisdicția americană;
- Restricționarea tranzacțiilor financiare și a sprijinului material pentru activitățile CPI;
- Extinderea interdicției și asupra membrilor de familie apropiați ai persoanelor sancționate.
Ordinul executiv al administrației Trump ar putea avea implicații și pentru reprezentanții României în cadrul Curții Penale Internaționale. Printre cei care ar putea fi vizați se numără Iulia Motoc, judecătoarea care reprezintă România la CPI, dacă activitatea sa este considerată de SUA ca fiind în sprijinul investigațiilor vizând cetățeni americani.
De asemenea, soțul său, Mihnea Motoc, director adjunct al Centrului European de Strategie Politică, ar putea fi inclus în lista persoanelor sancționate, conform prevederilor ordinului care extinde interdicțiile asupra membrilor de familie apropiați.
Până în acest moment, nu există o confirmare oficială privind includerea judecătoarei Iulia Motoc pe lista celor sancționați, însă având în vedere statutul său de judecător al CPI, există posibilitatea ca autoritățile americane să o ia în considerare în evaluările viitoare. Excepțiile de la interdicție pot fi stabilitate doar la cel mai înalt nivel al guvernului american.
Amintim că Iulia Motoc a fost scoasă în ultimul moment, oficial din motive de sănătate, din completul CPI care a decis arestarea premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Decizia administrației Trump a generat critici din partea mai multor organizații internaționale și guverne europene, care consideră că măsurile luate împotriva CPI subminează eforturile globale de justiție penală internațională.
Curtea Penală Internaţională (CPI) a condamnat cu putere vineri sancţiunile dictate împotriva sa de preşedintele american Donald Trump, care au declanşat proteste din partea ONU şi a unor state europene.
‘Curtea îşi susţine ferm personalul şi se angajează să continue să facă justiţie şi să redea speranţa milioanelor de victime nevinovate ale atrocităţilor din lume’, adaugă instanţa de la Haga.
În timp ce Israelul, prin ministrul său de externe, a salutat decizia luată contra CPI, instanţă care nu are ‘nicio legitimitate’, ONU şi state europene au protestat cu putere.
