JIT a fost înființat cu sprijinul activ al Eurojust (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală), care va oferi asistență operațională, logistică și juridică anchetatorilor în acest caz.
La solicitarea autorităților române, în aceeași săptămână după jaful muzeului, Eurojust a organizat o întâlnire de coordonare la sediul său pentru a discuta despre urmărirea judiciară a furtului cultural și pentru a permite cooperarea între anchetatorii implicați. Pentru a coopera din ce în ce mai strâns, a fost înființată o JIT specială între România și Olanda.
O astfel de comisie nu numai că facilitează o cooperare mai strânsă în cazuri specifice, ci și organizează un schimb mai rapid și fără probleme de informații între autoritățile implicate. Având în vedere investigațiile în curs, Eurojust nu va fi în măsură să furnizeze informații suplimentare în acest stadiu, transmite instituția.
Patru piese din tezaurul românesc, inclusiv coroana istorică de aur de la Coțofenești, au fost furate din muzeul din Assen, în nordul Olandei, în primele ore ale zilei de sâmbătă, 25 ianuarie. Făptașii au folosit forța masivă și au obținut acces prin intermediul unei explozii, pentru a fura coroana și trei brățări de aur antice, toate expuse sub formă de împrumut de la Muzeul Național de Istorie al României. Între timp, trei suspecți au fost arestați în Olanda și sunt încă în custodie.
Echipa din anchetă e similară celei utilizate în cazul catastrofei MH17 din 2014, potrivit RTV Drenthe
Ancheta privind furtul de artă de la Muzeul Drents va beneficia de o echipă internaţională similară celei utilizate în cazul catastrofei MH17 din 2014, potrivit RTV Drenthe, scrie News.ro.
Acesta este cel mai avansat instrument pentru o anchetă internaţională în cazuri penale şi este cunoscut, de exemplu, din ancheta privind accidentul aviatic MH17. Acum a fost înfiinţat şi pentru ancheta privind furtul de artă de la Muzeul Drents din Assen: o echipă comună de anchetă.
Odată cu înfiinţarea acesteia, Ţările de Jos şi România pot coopera mai mult în cadrul anchetei. O astfel de echipă include judecători, procurori şi ofiţeri de poliţie din ambele ţări. Cu o echipă comună de anchetă, ţările pot face schimb de informaţii şi dovezi mai rapid. De asemenea, persoanelor din echipă li se permite să participe la anchete care se desfăşoară în afara propriei ţări. În acest caz, aceasta înseamnă că românilor li se permite să se afle în Ţările de Jos în timpul investigaţiilor poliţiei, de exemplu.
MH17, droguri şi fraudă
O echipă comună de anchetă este înfiinţată între două sau mai multe ţări, pentru anchete internaţionale mari şi importante. Acest lucru se întâmplă adesea cu ţări din Uniunea Europeană. De exemplu, o astfel de echipă a fost înfiinţată în cadrul investigaţiei privind accidentul aviatic MH17, în care cooperează şi ţări din afara UE. De asemenea, o echipă similară a fost înfiinţată între Ţările de Jos şi Franţa pentru interceptarea mesajelor de chat infracţionale prin EncroChat.
În medie, în fiecare an se formează între optzeci şi o sută de astfel de echipe. Cele mai multe sunt utilizate pentru investigaţii în domeniul drogurilor, spălării de bani, fraudei şi escrocheriei. În 2023, erau active aproape trei sute de astfel de echipe internaţionale, dintre care 94 erau noi.
Al patrulea suspect
Trei suspecţi au fost arestaţi pentru furtul de artă de acum două săptămâni. Poliţia caută încă un al patrulea suspect. Cele patru obiecte furate, Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări din aur, nu au fost încă găsite. Acestea sunt asigurate pentru o valoare totală de 5,8 milioane de euro.
Coiful de aur de la Cotofenesti este o operă de artă emblematică în România. Ea datează din jurul anului 450 î.Hr. A fost piesa de rezistenţă a expoziţiei de la Muzeul Drent. A fost asigurată pentru 4,3 milioane de euro. Coiful, care cântăreşte mai puţin de un kilogram, a fost împrumutat de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Povestea coifului este scrisă în toate manualele şcolare din România. În total, expoziţia a cuprins 673 de obiecte din România antică.
Ţările de Jos sunt responsabile
Conform datelor obţinute de RTV Drenthe, statul olandez este responsabil pentru pagubele produse operelor de artă cu puţin peste 9 milioane de euro. În caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul trebuie să plătească pentru daune. Numai în cazul în care daunele depăşesc 9 milioane de euro, trebuie să intervină asigurarea Muzeului Drents. Deoarece operele de artă furate sunt asigurate pentru 5,8 milioane, nu este cazul.
