Salman Rushdie a vorbit calm şi, ocazional, cu umor sec, în timp ce a depus, marţi, mărturie împotriva bărbatului acuzat că a încercat să îl ucidă, aceasta fiind prima dată când cei doi au fost în acelaşi loc de la atacul cu cuţitul din 2022 asupra romancierului pe scena unui institut de artă din New York, transmite Reuters.
Hadi Matar, în vârstă de 26 de ani, a pledat nevinovat la acuzaţiile de tentativă de omor de gradul doi şi agresiune de gradul doi.
Rushdie, 77 de ani, a intrat în sala de judecată îmbrăcat într-un costum închis la culoare, cămaşă albă şi cravată gri. Doi adjuncţi ai şerifului stăteau în alertă lângă Matar, aşezat la o masă cu echipa sa de apărători din oficiu. Lentila dreaptă a ochelarilor lui Rushdie era întunecată, mascând ochiul pe care cuţitul atacatorului său îl străpunsese până la nervul optic.
”Am fost conştient de faptul că această persoană se repezea la mine din partea dreaptă”, a declarat Rushdie într-o sală de judecată din Mayville, la câţiva kilometri nord de Chautauqua Institution, paradisul artistic rural de pe malul lacului, unde a fost atacat la 12 august 2022.
Controversatul scriitor, ţinta ameninţărilor cu moartea de zeci de ani, era aşezat pe scena amfiteatrului în aer liber al instituţiei în acea dimineaţă, urmând să ţină o conferinţă despre protejarea scriitorilor.
”M-a lovit foarte tare”, a spus Rushdie.
”Iniţial, am crezut că m-a pocnit. Am crezut că m-a lovit cu pumnul. Dar foarte curând după aceea am văzut o cantitate foarte mare de sânge revărsându-se pe hainele mele, iar în acel moment mă lovea în mod repetat. Înjunghia, tăia”, a mai declarat el.
Soţia lui Rushdie, poeta Rachel Eliza Griffiths, s-a aşezat în tribună şi a început să plângă în timp ce Rushdie descria cum a căzut pe podea plin de sânge. Ea era alături de scriitorul Bill Buford, un prieten al lui Rushdie, care a luat-o de mână pe Griffiths pentru a o consola.
Matar, îmbrăcat într-o cămaşă albastră largă, se uita uneori la Rushdie şi umplea cu cerneală închisă pagina unui bloc de notiţe galben. În memoriile sale despre atac, Rushdie a scris că abia aştepta să se confrunte cu el într-o sală de judecată.
La scurt timp după atac, Matar, un cetăţean american şi libanez cu dublă cetăţenie din New Jersey, a declarat pentru New York Post, într-un interviu acordat în închisoare, că nu-l plăcea Rushdie deoarece credea că scriitorul a insultat islamul şi s-a declarat surprins că Rushdie a supravieţuit.
Avocaţii apărării sale nu au contestat faptul că Matar a fost în amfiteatru în acea zi, dar au spus juriului că dovezile procurorului nu vor dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că Matar a avut intenţia criminală necesară pentru a fi condamnat pentru tentativă de omor.
Născut în India într-o familie musulmană din Kashmiri, Rushdie şi-a petrecut cea mai mare parte a anilor 1990 ascuns în Marea Britanie, după ce a primit ameninţări cu moartea din cauza romanului său din 1988, ”Versetele satanice”.
Romanul l-a determinat pe ayatollahul Ruhollah Khomeini, pe atunci liderul suprem al Iranului, să emită o fatwa prin care le cerea musulmanilor să îl ucidă pe Rushdie pentru ceea ce el a numit blasfemie împotriva islamului.
Juriul nu a auzit nimic despre fatwa sau despre ameninţările la adresa vieţii lui Rushdie, biroul procurorului Chautauqua afirmând că acestea nu sunt relevante pentru dovedirea acuzaţiilor împotriva lui Matar.
Rushdie a renunţat la existenţa sa retrasă în urmă cu mai bine de două decenii, mutându-se în New York City.
Pe scena instituţiei, Rushdie a fost înjunghiat de aproximativ 15 ori: în cap, gât, trunchi şi mâna stângă, orbindu-i ochiul drept şi afectându-i ficatul şi intestinele, aproape omorându-l, potrivit chirurgilor săi.
Rushdie a spus că înjunghierea în ochiul drept, care aproape i-a pătruns în creier, a fost cea mai periculoasă.
”Puteţi vedea că este ceea ce a mai rămas din el”, a spus Rushdie, scoţându-şi ochelarii şi întorcându-se spre juriu.
”Nu mai văd deloc în ochi”, a adăugat el.
De asemenea, el a arătat cicatricile de pe gât şi de pe mâna stângă.
Acuzaţia de agresiune este pentru rănirea lui Henry Reese, cofondator al City of Asylum din Pittsburgh, un grup non-profit care ajută scriitorii exilaţi, care a purtat discuţia cu Rushdie în acea dimineaţă.
Rushdie l-a descris pe atacatorul său ca fiind îmbrăcat în haine închise la culoare, cu o mască întunecată pe faţă.
”Am fost foarte impresionat de ochii lui care erau întunecaţi şi mi s-au părut foarte feroce”, a declarat Rushdie.
Avocatul apărării lui Matar s-a opus caracterizării, iar judecătorul David Foley a eliminat răspunsul din dosar.
”Bine, nu feroce”, a spus Rushdie.
Procurorul districtului Chautauqua, Jason Schmidt, şi-a reformulat întrebarea, întrebându-l pe scriitor cum a ajuns să tragă concluzii cu privire la ferocitatea atacatorului său.
”M-a lovit de mai multe ori, de încă o jumătate de duzină de ori”, a răspuns Rushdie.
”La un moment dat am crezut că mor. Acesta a fost gândul meu imediat”, a afirmat scriitorul.
Dacă va fi condamnat pentru tentativă de omor, Matar riscă o pedeapsă maximă de 25 de ani de închisoare. De asemenea, în cadrul unui proces care va avea loc în Buffalo, acesta va fi acuzat separat de terorism federal.
Lynn Schaffer, unul dintre avocaţii apărării lui Matar, l-a întrebat pe Rushdie în interogatoriul său cum a putut să depună mărturie că a fost înjunghiat de 15 ori.
”Nu am numărat la momentul respectiv”, a spus Rushdie.
”După cum am spus, eram ocupat cu altceva. Dar după aceea am putut să le văd pe corpul meu. Nu a fost nevoie să mi se spună de către nimeni”, a adăugat el.
Schaffer l-a întrebat despre munca sa ca scriitor şi despre apariţiile sale ocazionale în filme, menţionând că ”Jurnalul lui Bridget Jones” a fost unul dintre filmele sale preferate.
”Cea mai importantă lucrare a mea”, a răspuns Rushdie, cu câteva minute înainte de a coborî de la bară şi de a se apropia de masa lui Matar pentru a părăsi sala de judecată.
