Această sintagmă, frecvent utilizată în limbajul cotidian, reflectă realitatea economică a perioadei post-comuniste, când piața românească a fost invadată de mărfuri ieftine, în special din Asia. Originea acestei expresii poate fi înțeleasă în două contexte distincte.
Prima interpretare face referire la produsele contrafăcute provenite din țări îndepărtate, preponderent din China, transportate pe cale maritimă pentru a reduce costurile.
Durata lungă a transportului maritim, combinată cu prețurile reduse ale mărfurilor, a dat naștere unei exagerări populare conform căreia produsele ar fi fabricate chiar în timpul traversării oceanelor. A doua interpretare își are rădăcinile în realitățile transportului maritim comercial.
Condițiile dificile de pe mare și presiunea respectării termenelor de livrare afectau frecvent calitatea mărfurilor transportate. Produsele ajungeau deseori deteriorate sau cu imperfecțiuni la destinație din cauza manipulării inadecvate și a condițiilor precare de transport.
Această situație a transformat expresia „făcut pe vapor” într-o metaforă pentru obiectele realizate neglijent sau în condiții improprii, scie incredibilia.ro.
În contextul actual al economiei globalizate, deși produsele sunt într-adevăr transportate frecvent pe cale maritimă, expresia și-a păstrat mai degrabă conotația peiorativă, fiind folosită pentru a caracteriza orice produs de calitate îndoielnică, indiferent de originea sau modalitatea sa de transport.
