Preşedintele american Donald Trump a promis o încheiere rapidă a războiului din Ucraina, însă, odată cu începerea discuţiilor, este posibil ca autorul cărţii „The Art of the Deal” (Arta negocierii – n.r.) să îşi fi complicat deja sarcina prin sacrificarea pârghiilor pe care le avea, comentează Reuters.
Donald Trump, care şi-a preluat funcţia la 20 ianuarie, a discutat separat despre război, miercuri, cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi le-a spus oficialilor americani să înceapă discuţiile pentru a pune capăt războiului care face ravagii de aproape trei ani.
Convorbirile telefonice au avut loc la scurt timp după ce secretarul apărării, Pete Hegseth, care a venit miercuri în Europa, le-a spus aliaţilor Kievului că o revenire la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 – înainte ca Rusia să anexeze Crimeea – este nerealistă şi că SUA consideră că aderarea Kievului la NATO nu face parte dintr-o soluţie. El a declarat şi că trupele americane nu vor participa la nicio eventuală prezenţă de securitate în Ucraina.
CADOURI PENTRU PUTIN
Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia în timpul administraţiei preşedintelui Barack Obama din 2012 până în 2014, pune la îndoială strategia administraţiei Trump faţă de Rusia şi Ucraina înaintea negocierilor iminente. „De ce administraţia Trump îi oferă lui Putin cadouri – pământ ucrainean şi nicio aderare la NATO pentru Ucraina – chiar înainte de începerea negocierilor?” s-a întrebat McFaul pe X. „Am negociat cu ruşii. Nu le dai niciodată nimic pe gratis”, adaugă el.
Rusia ocupă aproximativ o cincime din Ucraina şi a cerut Kievului să cedeze teritorii şi ţara să devină permanent neutră în cadrul oricărui acord de pace. La rândul ei, Ucraina cere Rusiei să se retragă din teritoriile capturate şi doreşte aderarea la NATO sau garanţii de securitate echivalente pentru a împiedica Moscova să atace din nou.
Putin a declarat în repetate rânduri că Rusia este deschisă la discuţii pentru a pune capăt conflictului, dar că nu se va opri până nu îşi va atinge obiectivele în Ucraina, Moscova dorind „demilitarizarea” şi neutralitatea ţării.
ALIAŢII EUROPENI, LUAŢI PRIN SURPRINDERE
În timp ce oficialii administraţiei Trump au semnalat de ceva timp că nu vor sprijini toate obiectivele Ucrainei, remarcile lui Hegseth şi Trump de miercuri au zguduit aliaţii europeni, comentează Reuters.
„Fără aderare la NATO, fără bocanci pe teren? Sună a abandonare a Ucrainei”, a postat pe X fostul ministru de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, ca răspuns la comentariile lui Hegseth, care vin înaintea Conferinţei de securitate de la Munchen, unde liderii politici şi militari se întâlnesc la sfârşitul acestei săptămâni. „Delegaţii zboară la Munchen nu pentru a negocia, ci pentru a-i da lui Zelenski veştile proaste”, a adăugat Landsbergis.
Când a fost întrebat mai târziu, miercuri, dacă remarcile lui Hegseth înseamnă o îndepărtare a SUA de Ucraina, Trump a declarat reporterilor: „Susţin Ucraina”.
Stephen Wertheim, senior fellow la Carnegie Endowment, a descris comentariile lui Hegseth drept o „concesie adaptată la realitate”. „Observaţia lui Hegseth nu implică nicio dorinţă a SUA de a recunoaşte teritoriul ucrainean ocupat ca fiind legitim rusesc”, a spus el, adăugând că excluderea aderării la NATO „semnalează Rusiei că o soluţionare realistă poate fi realizabilă”.
VALIDAREA LUI PUTIN
De la începutul războiului, în februarie 2022, predecesorul lui Trump, preşedintele Joe Biden – împreună cu aliaţii europeni – a rămas ferm în a cere Rusiei să se retragă şi a susţinut posibilitatea unei eventuale aderări la NATO. SUA şi Europa au dat Ucrainei zeci de miliarde de dolari ca ajutor militar.
De asemenea, Rusia a fost izolată din punct de vedere diplomatic la Organizaţia Naţiunilor Unite, unde trei sferturi din cei 193 de membri ai Adunării Generale au votat în mod repetat pentru a denunţa invazia Moscovei în Ucraina şi pentru a-i cere să-şi retragă trupele.
Kremlinul a declarat miercuri că Putin şi Trump au convenit să se întâlnească, iar Putin l-a invitat pe Trump să viziteze Moscova. O astfel de vizită ar reprezenta o validare majoră pentru preşedintele rus, care se confruntă cu un mandat de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale pentru acţiunile sale din Ucraina.
Brett Bruen, fost consilier pe probleme de politică externă în cadrul administraţiei Obama, a comparat intenţia lui Trump de a se întâlni cu Putin cu cele două întâlniri la nivel înalt din primul său mandat cu liderul nord-coreean Kim Jong Un pentru a încerca să reducă programul nuclear al Phenianului. Kim a continuat oricum să dezvolte arme nucleare.
„Acesta este genul de lucruri pentru care ar trebui să obţii concesii”, a spus Bruen. „Cereţi Kremlinului nu doar să elibereze mai mulţi americani, ci şi să cedeze teritorii în Ucraina”, a îndemnt el.
UN PRECEDENT PERICULOS
Apelurile lui Trump şi comentariile lui Hegseth au coincis cu o vizită la Kiev a secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care a declarat că un acord privind mineralele între Kiev şi Washington ar oferi Ucrainei un „scut de securitate” postbelic. Zelenski a spus că este gata să încheie un acord pentru a deschide resursele minerale ale ţării către investiţiile americane.
Trump a semnalat miercuri că un acord privind mineralele ar oferi securitate pentru finanţarea americană pentru Ucraina, spunând: „I-am spus lui Biden, i-am spus: Ar trebui să cereţi fie un împrumut, fie un fel de garanţie, cum ar fi petrolul şi gazul lor sau ceva pentru bani”.
John Herbst, ambasadorul SUA în Ucraina în perioada 2003-2006, în timpul administraţiei preşedintelui George W. Bush, consideră că SUA au renunţat la unele pârghii în faţa Rusiei, dar că vizita lui Bessent la Kiev a fost un semnal pozitiv. „Trump vorbeşte despre un schimb, arme americane contra mineralele ucrainenilor. Deci, acesta este un vehicul în logica lui Trump pentru a trimite arme în Ucraina”, a spus Herbst. „Aceasta este o afacere importantă şi foarte pozitivă”, consideră diplomatul.
Totuşi, o înţelegere rapidă în condiţii inegale ar fi un precedent periculos.
Deputatul britanic şi fostul ministru de externe James Cleverly a declarat că nu este „o mişcare puternică” începerea unei negocieri prin a stabili la ce trebuie să renunţe una dintre părţi. „Să dai impresia că invazia are un profit nu este o mişcare puternică. Regimurile (dictatoriale – n.r.) sunt cu ochii pe noi. Hai să transmitem mesajul că violenţa şi agresiunea nu câştigă. Sunt alături de Ucraina”, a postat el pe X.
