„La peste 1.800 m, zăpada nou-căzută, de 15-20 cm, este de tip pulver, uşoară, fără consistenţă şi puţin stabilă. Pe văi şi în zonele adăpostite sunt însă depozite mai însemnate, de 50-60 cm. Stratul de pulver este depus peste stratul uşor de 5-10 cm existent înaintea ninsorilor, sub care se află zăpada veche şi deja întărită, la care nu prezintă aderenţă. În apropierea crestelor sunt formate unele plăci de vânt, fragile şi cu rezistenţă scăzută. În continuare, metamorfoza zăpezii va fi încetinită de temperaturile extrem de scăzute care se vor înregistra, astfel încât aceasta îşi va păstra structura. Stratul de pulver va mai creşte, astfel încât, chiar şi la supraîncărcări slabe, se poate fisura şi disloca, alunecând peste stratul întărit din interior şi ducând la declanşarea de avalanşe de dimensiuni medii, izolat mari – riscul va fi însemnat (3)”, explică meteorologii sibieni în Buletinul nivometeorologic trimis către AGERPRES.
În celelalte masive din ţară, riscul de avalanşă este mai mic de gradul 2 şi 1.
