În spațiul public, s-a vehiculat ideea că raportul Comisiei de la Veneția ar putea influența direct hotărârile CCR. Marian Enache a subliniat însă că această instituție internațională are doar un rol consultativ și că recomandările sale nu au caracter obligatoriu.
„Proiectul de raport al Comisiei de la Veneția este un demers documentar consultativ, cu caracter de recomandare și cu adresabilitate generală, care nu vizează situația concretă din România și, evident, nici nu pune în cauză hotărârile CCR”, a declarat președintele CCR, în interviul citat.
Acesta a explicat că rapoartele și avizele Comisiei de la Veneția fac parte din categoria soft law, ceea ce înseamnă că, deși pot fi utilizate ca puncte de referință în dezvoltarea normelor constituționale, ele nu impun obligații legale statelor membre.
„Avizele și rapoartele Comisiei de la Veneția sunt parte a ceea ce numim noi, juriștii, soft law, adică, deși nu au forță juridică obligatorie pentru autoritățile jurisdicționale, elementele lor de conținut, transpuse sub forma principiilor, a bunelor practici, a exigențelor, a standardelor în anumite materii, pot contribui la orientarea și influențarea acțiunii autorităților și instituțiilor statului”, a mai explicat Enache.
Un aspect criticat de președintele CCR în raportul Comisiei de la Veneția este lipsa unei delimitări clare între diferitele tipuri de alegeri. Marian Enache a subliniat că raportul combină standardele pentru alegerile parlamentare cu cele prezidențiale, ceea ce poate duce la concluzii eronate.
„Este regretabil că proiectul de raport eșuează în a face distincția necesară între alegerile prezidențiale și alte tipuri de alegeri, combinându-le și realizând, într-un final, un concept eteroclit. Este greșit să invoci Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale – care se referă numai la alegerile parlamentare – atunci când analizezi problema alegerilor prezidențiale”, precizează judecătorul.
Acesta a oferit și un exemplu concret, arătând că, deși raportul citează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), unele dintre cazurile invocate nu sunt relevante pentru situația României.
„În proiectul de raport, referirea la opinia amicus curiae a Comisiei de la Veneția depusă în Cauza CEDO Mugemangango împotriva Belgiei este discutabilă, pentru că acea cauză viza alegerile pentru Parlamentul Regiunii Valone, iar în România vorbim despre un proces electoral prezidențial, ceea ce implică standarde constituționale diferite”, a declarat Enache.
O altă temă importantă abordată de președintele CCR este suveranitatea națională și competența exclusivă a statului în organizarea alegerilor. Marian Enache a respins ideea că instituțiile internaționale ar putea dicta României modul în care trebuie să își desfășoare procesele electorale.
„Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului internațional este cel al suveranității statului și al respectului datorat acesteia, iar sistemul electoral și organizarea alegerilor reprezintă, prin excelență, un domeniu rezervat statului și o condiție a suveranității acestuia”, precizează președintele CCR.
Deși a criticat anumite aspecte ale raportului, președintele CCR a reafirmat deschiderea instituției pentru colaborarea cu Comisia de la Veneția, în vederea clarificării standardelor electorale.
„Noi suntem deschiși dialogului și colaborării cu Comisia de la Veneția în vederea clarificării tuturor aspectelor necesare într-o materie atât de importantă pentru democrația constituțională europeană, mai ales în anii care vor urma”, a concluzionat Marian Enache.
