Potrivit sursei citate, numărul firmelor dizolvate a ajuns la un nivel dublu faţă de cel din perioada crizei economice din 2008-2009.
- „Economia a încetinit semnificativ în 2024, înregistrând o creştere de numai 0,9%, cea mai scăzută din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 – 0,6%). Inflaţia record din România, creşterile de taxe şi scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record, de 155.207, cu 21.950 mai multe decât cu un an înainte. Potrivit datelor statistice ale RECOM, analizate de Sierra Quadrant, pentru economia românească este cea mai proastă performanţă din anii de după pandemie (2020)”, se arată într-un comunicat al companiei.
În anul coronavirus, când activitatea economică era puternic afectată de restricţiile impuse de virusul COVID-19, un număr de 93.706 firme se aflau în dificultate, cu 61.500 mai puţine decât în anul 2024.
Statisticile arată, totodată, că numărul firmelor dizolvate, de exemplu, a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008. Dacă în acel an, Registrul Comerţului raporta 3.762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% faţă de 2023.
Şi numărul radierilor de firme a crescut anul trecut, cu 16,5% (83.012), iar cel al firmelor care şi-au suspendat activitatea a avansat cu 14,5%, la 18.716 companii. De asemenea, numărul insolvenţelor a crescut cu 9,38%, la 7.274 companii.
Care sunt cele mai afectate sectoare
Conform analizei, cele mai multe firme dispărute din mediul economic sunt din sectoarele: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, urmate de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, sectorul construcţiilor şi transport şi depozitare.
La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme au fost consemnate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Constanţa, Ilfov şi Braşov.
- „În esenţă, economia continuă să resimtă din plin efectele inflaţiei, creşterii costurilor operaţionale şi accentuarea fenomenului de dezintermediere. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care ştiu să îşi adapteze expunerile financiare, volumul de activitate şi mai ales cheltuielile operaţionale”, este de părere Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, citat în comunicat.
Dincolo de efectele inflaţiei, printre cauzele numărului mare de firme aflate în dificultate se află creşterea taxelor şi a impozitelor, a salariului minim pe economie, reducerea creditului furnizor şi limitarea accesului la creditare.
- „Din păcate, multe firme n-au anticipat dinamica economiei şi nu şi-au restructurat activitatea, aşa cum avertizam încă de acum 2 ani, de după pandemie. Au crezut că redeschiderea pieţelor, după lockdown-ul pandemic, va genera un val de creştere economică fără precedent, s-au împrumutat, au deschis noi linii de business şi au pariat greşit, din punct de vedere al planurilor de business. Aşa s-a ajuns ca multe firme să îşi rostogolească datoriile, leasing-urile, în speranţa că anul viitor va fi mai bine. Din păcate, economia a performat aşa cum anticipam, din ce în ce mai slab”‘, a adăugat el.
Firme ‘zombi’
Potrivit estimărilor Sierra Quadrant, numărul firmelor cu probleme, în diverse stadii de radiere, insolvenţă, dizolvare sau suspendare a activităţii, va creşte semnificativ în acest an, de la 155.000 spre 170.000 – 180.000 de companii. Motivele ţin, în principal, de scăderea activităţii economice şi de efectul noilor restricţii privind activitatea microîntreprinderilor.
- „Multe dintre firmele care se vor închide în 2025, peste 25% sunt firme ‘zombie’, companii care, aşa cum arată şi datele BNR, nu mai produc suficiente venituri pentru a-şi continua activitatea şi care trăiesc doar prin noi împrumuturi sau amânări. În plus, să nu ignorăm faptul că mai mult de o treime dintre firmele mari sunt în dificultate din cauza noilor taxe (pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp etc.) şi a scăderii semnificative a volumului vânzărilor”, arată analiza.
De asemenea, experţii de la Sierra Quadrant avertizează că lanţurile economice atârnă „de un fir de aţă” în multe domenii, de la comerţ la transporturi şi construcţii.
- „Sunt firme care, la prima vedere, funcţionează normal însă ascund datorii rostogolite de la an la an şi care au capitaluri proprii negative. În plus, nu mai fac niciun fel de investiţii, iar asta le afectează competitivitatea şi, foarte important, caută să întârzie cât mai mult plăţile, încercând să reziste din cash flow. Pentru acestea, şi nu numai pentru ele, pentru toate firmele de pe lanţul economic respectiv, intrarea în dificultate a unui partener riscă oricând să declanşeze un efect similar cu prăbuşirea unui castel de cărţi de joc”, avertizează specialiştii.
