Potrivit raportului, infrastructura portuară de pe Dunăre este slab dezvoltată și neadaptată cerințelor unui transport fluvial modern, în comparație cu alte porturi europene.
În România, infrastructura de transport fluvial include 43 de porturi, locuri de operare și puncte de lucru. Dintre acestea, 53,5% sunt administrate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF SA), 25,6% de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați (CN APDM SA), iar 9,3% de Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța (CN CAN SA). Restul porturilor sunt gestionate de unitățile administrativ-teritoriale.
Navigația pe Dunăre depinde în mare măsură de Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați (RA AFDJ Galați), organism responsabil cu gestionarea și întreținerea infrastructurii în conformitate cu prevederile Convenției de la Belgrad. Cu toate acestea, porturile românești de pe Dunăre se confruntă cu o infrastructură slab dezvoltată, investiții limitate și o administrare fragmentată, ceea ce afectează eficiența transportului fluvial.
Dintre cele 23 de porturi aflate sub administrarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF SA), doar 11 au înregistrat trafic de mărfuri între 2021 și 2023, iar 70% din acesta s-a concentrat în doar cinci porturi. Mai grav, zece porturi nu au echipamente de operare sau acces la utilități esențiale, cum ar fi apă, electricitate sau canalizare, iar acostarea se face în unele cazuri la maluri naturale, neamenajate.
Analiza relevă că doar 41,14% din suprafața portuară gestionată de CN APDF SA este utilizată, în timp ce mai multe puncte de operare, precum Baziaș, Drobeta-Turnu Severin (agabaritice), Dubova, Rast și Svinița, rămân complet nefolosite. Investițiile realizate de CN APDF SA în perioada 2021-2023 au fost modeste, însumând aproximativ 1 milion de lei, finanțate în proporție de 36,79% din surse proprii și 63,21% din alte surse.
În schimb, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați (CN APDM SA) are un grad mai ridicat de utilizare a suprafeței portuare – 86,07% pentru porturile fluvio-maritime și 74,26% pentru cele interioare. Toate cele nouă porturi din administrarea CN APDM SA sunt conectate la rețeaua electrică, însă doar patru beneficiază de apă și canalizare (Galați, Brăila, Isaccea și Chilia Veche). În prezent, două porturi sunt în proces de modernizare – Tulcea și Măcin.
În porturile aflate sub administrarea autorităților locale investițiile sunt aproape inexistente. Doar trei administrații locale – Turnu Măgurele, Administrația Zonei Libere Sulina și Administrația Zonei Libere Galați – au alocat fonduri pentru îmbunătățirea infrastructurii portuare.
Un alt obstacol major în dezvoltarea porturilor românești de pe Dunăre îl reprezintă fragmentarea administrativă. Acestea sunt gestionate atât de companii naționale, cât și de entități locale aflate în subordinea autorităților publice, fiecare având viziuni, bugete și priorități diferite. În unele cazuri, administrarea unui port este împărțită între mai multe instituții – de exemplu, portul Brăila este gestionat simultan de CN APDM SA, Administrația Zonei Libere Brăila și Casa de Cultură a Municipiului Brăila.
Această lipsă de coordonare face dificilă stabilirea unor tarife unitare și împiedică implementarea unei strategii coerente de dezvoltare a porturilor românești. Fără o reformă administrativă și investiții semnificative, potențialul transportului fluvial rămâne insuficient valorificat.
