Conform unui studiu realizat de Institutul de Cercetare a Retailului de Consum (IELKA) din Grecia, România înregistrează cele mai mari prețuri la detergenți dintre cele opt țări europene analizate, relatează Business Daily.
Prețurile pentru detergenții de rufe cu 40 de spălări variază astfel:
- România: 8,42 euro
- Italia: 8,38 euro
- Spania: 8,38 euro
- Regatul Unit: 8,22 euro
- Franța: 8,07 euro
- Germania: 7,73 euro
- Grecia: 6,21 euro
- Portugalia: 5,10 euro
Publicația menționează că aceste creșteri ale prețurilor au avut loc într-o perioadă de doi ani, în care costurile detergenților au înregistrat o creștere exponențială, ajungând, în Grecia, la valori cu până la 361% mai mari decât în alte state europene. Comisia pentru Concurență a inițiat o investigație asupra prețurilor de vânzare ale detergenților de rufe, atât în variantă lichidă, cât și sub formă de pudră, produse de P&G și Unilever, companii care dominau piața grecească cu o cotă de 66%, comparativ cu alte țări europene.
În urma cercetării realizate între 9 și 15 ianuarie 2023, înainte de aplicarea oricăror reduceri, s-au evidențiat diferențe semnificative de preț între Grecia și alte țări europene. De pildă, produsele Ariel (capsule) erau vândute în Grecia cu prețuri de 130,20% până la 270,57% mai mari decât în cea mai ieftină țară comparată. De asemenea, pudra de rufe Ariel era comercializată cu un preț mai mare cuprins între 94% și 172%, cu cele mai mari diferențe observate la ambalajele de dimensiuni mici. În ceea ce privește produsele Skip (capsule), prețurile în Grecia erau cuprinse între 113,92% și 301,10% mai ridicate decât în cele mai ieftine țări, iar pentru detergentul pudră, diferențele ajungeau între 160% și 361%, cele mai mari creșteri fiind constatate la ambalajele mai mici.
În plus, Institutul Național de Statistică a confirmat că detergenții au fost printre cele mai semnificative produse nealimentare care au înregistrat scumpiri în 2023, cu o creștere de 23,27%.
Scumpirea detergenților a persistat și în anul 2024, potrivit datelor INS publicate pe 14 februarie 2025, care reflectă inflația din ianuarie 2025. Astfel, printre produsele nealimentare, detergenții au înregistrat o majorare semnificativă de preț de 11,97%, urmate de articolele chimice (+8,86%), tutunul și țigările (+8,67%), precum și cărțile, ziarele și revistele (+7,41%).
De asemenea, în mai 2024, premierul Marcel Ciolacu anunța că scumpirea detergenților va fi supusă unei investigații din partea Consiliului Concurenței. Creșterea prețurilor cu aproape 26% a avut loc după implementarea mecanismului de plafonare a adaosului comercial la alimente, iar această tendință a continuat și pe parcursul anului trecut.
Institutul Național de Statistică a confirmat, la mijlocul lunii mai 2024, că detergenții au fost principalii responsabili pentru scumpirile din categoria produselor nealimentare, cu o majorare de 25,64% în ultimul an. Comercianții avertizau că prelungirea plafonării adaosurilor comerciale ar putea duce la creșterea prețurilor și la alte produse.
Ce este fenomenul Waterbed
În acest context, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat anterior fenomenul economic cunoscut sub denumirea de „efectul waterbed”, care descrie impactul unei intervenții pe o piață asupra altor segmente de produse. „Dacă te așezi pe salteaua de apă, ea se lasă într-o parte și crește în altă parte. Este ceea ce în economie se numește ”waterbed effect””, a declarat Bogdan Chirițoiu. El a recunoscut că retailerii au majorat prețurile la alte produse pentru a compensa plafonarea adaosului comercial aplicată de Guvernul Ciolacu asupra alimentelor de bază.
