Noul sistem va funcționa pe baza a 700 de carduri de acces și va putea stoca informații despre 5.000 de utilizatori și 20.000 de evenimente, fără a fi nevoie de comunicarea continuă cu serverul central, conform documentelor obținute de jurnaliștii de la Libertatea.
Potrivit memorandumului adresat secretarului general Mario Oprea, „se vor instala câte două sisteme de acces cu card RFID (carduri PCV Mifare), unul pentru intrare și unul pentru ieșire. Timpul de răspuns la citirea unui card și înregistrarea în sistem a evenimentului de acces este de sub 0,5 secunde.
În pofida planului inițial de a implementa recunoașterea facială pentru validarea identității angajaților, aceștia s-au opus vehement ideii, comparând-o cu practici din regimuri autoritare, cum ar fi China.
Astfel, recunoașterea facială va fi realizată de agenți ai Serviciului de Protecție și Pază (SPP) și nu prin sistemul IT al Senatului. Acesta va compara imaginea personalului cu datele deja înregistrate în sistem.
„Fiecare sistem va afișa către personalul SPP, pe ecran, datele celui care se autentifică, inclusiv dacă are acces sau nu în ziua/ora respectivă prin acea poartă de acces (la intrare).
În cazul în care nu corespund datele afișate (imaginea) celui ce încearcă să se autentifice cu persoana respectivă, personalul SPP va confisca cartela și va interzice accesul respectivei persoane”, se menționează în documentele interne.
Sistemul va permite și funcționalități suplimentare, cum ar fi generarea de pontaje la distanță pentru angajații care lucrează de acasă, precum și definirea unor angajați cu pontaj automatizat de 8 ore, indiferent de validările de acces.
„Unii vor fi exceptați. Pontaj de 8 ore, indiferent de validări”, a declarat o angajată, exprimându-și nemulțumirea față de această măsură, menționează sursa citată.
Alți angajați au acuzat un sistem de favoruri și inechități, susținând că „fraierii” vor fi obligați să se conformeze validărilor, în timp ce „pilele politice” vor fi exceptate de la aceste reguli.
Implementarea acestui sistem vine pe fondul unui conflict deja existent între angajații Parlamentului și fosta conducere a acestuia.
În special, fostul președinte al Senatului, Ilie Bolojan, care acum ocupă funcția de președinte interimar al României, a fost criticat pentru măsurile de austeritate și pentru decizia de a introduce concedieri în instituție.
