Potrivit datelor Akmu, doar în prima lună a anului 2025, România a încasat 1,37 miliarde de euro, consolidând astfel fluxul constant de finanțare europeană. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat progresele semnificative realizate cu sprijinul acestor fonduri: aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres finalizați în ultimele două decenii, extinderea rețelei de canalizare pentru peste 3 milioane de români, sprijin financiar pentru peste 100.000 de companii, precum și modernizarea școlilor și spitalelor.
Pe lângă îmbunătățirea infrastructurii, fondurile europene au stimulat crearea de locuri de muncă și atragerea de noi investiții, consolidând astfel creșterea economică a României. Astfel, „aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii, peste 3 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare, peste 100.000 companii au primit ajutor sub formă de granturi. Au fost renovate, extinse sau echipate mii de unități de învățământ și spitale, s-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi”, a transmis ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
După un an 2024 marcat de provocări în absorbția fondurilor europene, România a reușit să încheie anul cu 99,3 miliarde de euro atrase de la Uniunea Europeană. Pragul de 100 de miliarde a fost depășit în ianuarie 2025, suma totală ajungând la 100,65 miliarde de euro. În paralel, contribuția României la bugetul UE s-a ridicat la 32,87 miliarde de euro, ceea ce lasă țara cu un câștig net de 67,78 miliarde de euro. Aceste fonduri au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării infrastructurii, economiei și diverselor sectoare strategice.
Jaloanele nerespectate din PNRR ne-ar putea tăia din porție
În această perioadă, PIB-ul României s-a multiplicat de peste 3,6 ori, iar țara a reușit să depășească economii mai mari din regiune, precum Polonia, Ungaria, Croația și Grecia, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor – un indicator esențial al nivelului de trai. Cu toate acestea, provocările nu lipsesc, în special în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Până acum, doar 14% dintre jaloane au fost îndeplinite, ceea ce riscă să ducă la pierderea unor fonduri esențiale, estimate la aproximativ 19 miliarde de euro.
