SPS: Domnule Avocat, vedem în spațiul public o luptă, o bătălie neîncetată, dusă de către primarul general, asistat de diverse ONG-uri, împotriva documentațiilor urbanistice din Capitală. Care e istoricul, ce se află în spatele acestor acțiuni?
RAD: Pentru a înțelege acțiunile domnului Nicușor Dan, e necesar să mergem înapoi, încă în perioada în care acesta și-a „bătătorit” drumul ascensiunii politice prin legitimarea ca activist civic. Asta pentru că respectiva calitate, de ONG-ist, i-a asigurat suport politic și chiar financiar, în demersurile sale ulterioare. De pildă, încă din faza transparenței decizionale, când acest regulament de urbanism (PUZ coordonator Sector 2, n.r.) nu fusese înca votat, deputatul ales pe listele USR și fost presedinte al Asociatiei Salvati Bucurestiul a criticat, fără argumente legale ori de oportunitate, munca sutelor de specialiști (arhitecți, urbaniști, oameni de cultură, specialiști în trafic, geodezi, juriști) implicați. Din 2020, când a ajuns pe fotoliul de primar general, a cerut proaspeților – și poate neexperimentaților – consilieri generali ai majorității PNL-USR-PMP, folosind date si informatii cel puțin discutabile, să aprobe suspendarea pe timp de un an al regulamentului de urbanism ce face obiectul discuției noastre.
SPS: Totuși, înseamnă că demersul său a fost validat de către „legislativul local” al Bucureștiului.
RAD: Asta este limpede. Fără votul celor din PNL, USR și PMP nu am fi ajuns vreodată în această situație dezastruoasă. Problema este că, în ciuda promisiunilor și declarațiilor, pe parcursul celor 12 luni, domnul primar nu a promovat nicio modificare a PUZ Sector 2, vehiculând însă alte neadevăruri, precum riscul diminuării spațiului verde sau construcția de blocuri între case, aspecte care nu se regăseau în regulamentul suspendat. Mai mult, în cei aproape 5 ani de mandat exercitat până azi, domnul Nicușor Dan nu a întocmit Registrul spațiilor verzi, deși legea este imperativă în acest sens.
SPS: De ce credeți că nu a făcut-o?
RAD: Eu pot doar intui, bazându-mă pe discuții cu specialiștii în domeniu. În realitate, Capitala respectă recomandarea europeană de 26mp de spațiu verde pe cap de locuitor, ba chiar o depășește. Mai mult, parcurile gestionate de Municipalitate sunt în evidentă paragină, iar cauza principală a poluării este aglomerarea traficului cauzat de exodul spre Ilfov. Prin blocajul generalizat al construcțiilor, edilul a contribuit la explozia prețurilor locuințelor și îmbogățirea dezvoltatorilor pe care, oficial, îi blamează, iar multe familii tinere s-au mutat în case ori apartamente accesibile financiar, în localitățile limitrofe. Dar serviciul lor, școala copiilor, spitalele, restaurantele, magazinele sau alte locații de interes au rămas în oraș, obligându-i la folosirea mașinilor. Dacă acest Registru ar fi fost realizat, tot discursul pe o falsa temă nu ar mai fi avut succes, și probabil și electoral ar fi însemnat o pierdere substanțială.
SPS: Dar, dacă ce spuneți este real, de ce a durat 5 ani ca judecătorii să reinstaureze dreptatea?
RAD: Aici avem de-a face cu ceea ce aș numi, cu scuzele de rigoare, o „perversiune juridică”. Și am să explic: din postura de primar, aflat în relații de notorietate cu Asociația Ecopolis, prietenii pe care i-a și premiat cu bani publici, domnul Nicușor Dan a permis apropiaților săi să atace în instanță, cerând anularea PUZ Coordonator Sector 2. Dovada complicității constă în faptul că, în fața instantei, poziția procesuală a Primarului General, care ar fi trebuit să apere legalitatea actului normativ aprobat de CGMB, a fost de achiesare cu susținerile reclamantului. Loialitatea instituțională l-ar fi obligat să apere decizia forului deliberativ, nicidecum al ONG-ului. Tribunalul Bucuresti, în litigiul pe fond, ca si Curtea de Apel Pitești au declarat acest regulament de urbanism ca fiind perfect legal.
SPS: Care sunt efectele?
RAD: Aș sublinia întâi pierderea unor finanțări îndeosebi asupra proiectelor de interes public major, care generează prejudicii istorice, de peste 8,5 miliarde RON. Mulți naivi au senzația că domnul Nicușor Dan luptă cu așa-zisa mafie, termen consacrat de răposatul Vadim Tudor și preluat ulterior de Traian Băsescu. Până la ora asta, pe termen scurt, adică, prin acțiunile sale, primarul Capitalei a reușit să asigure explozia prețurilor, generând profituri uriașe dezvoltatorilor și alungându-i pe bucureștenii normali, cu venituri normale, din oraș. Pe termen mediu și lung, a limitat enorm perspectiva dezvoltării orașului, readucându-i contribuția la PIB la valorile din anul crizei, 2009.
SPS: Unde estimați că s-au pierdut bani?
RAD: Printre obiectivele publice de investiții afectate, care aveau finanțare stabilită prin PNRR sau prin alte programe europene și naționale, regăsim Baza Sportivă Multifuncțională – Dinamo București, Complexul Sportiv Național de Tenis – Lia Manoliu, Ansamblul medical nou de la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul nou de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Centru de Excelență în Oncologie „C.C. ILIESCU”, Rețeaua de infrastructură pentru transportul verde, respectiv Amenajare Piste de Biciclete pe raza Sectorului 2, extinderea traseelor pentru tramvai pe ruta Pipera-Pantelimon, 3 pasaje vitale fluidizării traficului – Gherghiței, Baicului, Ferdinand, amenajarea, reconfigurarea și sistematizarea zonelor (malurile) aferente salbei de lacuri din Sectorul 2. Lista e mai lungă, eu am citat, din memorie, doar proiectele existente și pentru care existau bani alocați.
SPS: Deci nu doar privații sunt afectați.
RAD: Nici vorbă! Personal, estimez că cea mai mare pagubă e în viața locuitorilor orașului. Care vor plăti, din impozitele lor, și prejudiciiloe particularilor. Asta pentru că domnul Nicusor Dan a deschis zeci de acțiuni avand ca obiect anularea autorizațiilor emise de primarul sectorului 2 (primar USR, până de curând, deci asociat, aliat, coleg al primarului general) în baza PUZ Sector 2. Le-a pierdut pe toate la Tribunalul Bucuresti, iar o parte din ele și în recurs. Gândiți-vă că sunt sute de milioane de euro alocate de investitori de bună credință, care în baza legii, aveau autorizații valabile. Anii de întârziere au însemnat pentru mulți un blocaj financiar, pentru care cineva o să răspundă. Dacă adăugăm aceste pierderi la finanțările pierdute din proiecte publice, vorbim de aproape 2 miliarde de euro, circa 0,66 din PIB-ul României, daune urmare a acestui blocaj, sume care ar fi îmbunătățit condițiile de viață ale bucureștenilor. Inclusiv al celor care l-au votat.
