„Nu există comentarii cu privire la decizia Biroului Electoral Central din România. Alegerile sunt o chestiune de competență națională.
Comisia nu comentează procesul electoral din România, care este treaba autorităților române și a poporului român”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Markus Lammert, la un briefing la Bruxelles.
Context
Pe 9 martie, Biroul Electoral Central al României a respins înregistrarea candidatului independent Călim Georgescu pentru a candida la alegerile prezidențiale din 4 mai, în ciuda sondajelor care îl arătau puternic susținut de alegători.
Această decizie a provocat revolte în București în noaptea de 10 martie. Susținătorii lui Georgescu au ieșit în stradă, fiind violențe cu forțele de ordine. Georgescu le-a cerut susținătorilor să se abțină de la violență și a promis că va depune o plângere împotriva deciziei Biroului Electoral Central la Curtea Constituțională a țării.
Georgescu a devenit liderul primului tur al alegerilor prezidențiale, care au avut loc în România pe 24 noiembrie 2024. Biroul Electoral Central a recunoscut rezultatele primului tur, dar aproape în ajunul celui de-al doilea tur, care trebuia să aibă loc pe 8 noiembrie, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral, invocând „încălcări evidente ale procesului electoral”.
La 26 februarie 2025, Georgescu a fost acuzat de incitare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, diseminare de informații false în timpul campaniei electorale, inițierea unei organizații fasciste, rasiste sau xenofobe.
