Aceasta este o „măsură de precauţie” cu „efect imediat”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Parlamentului European.
Compania chineză are în prezent nouă reprezentanţi acreditaţi la Parlamentul European şi care sunt autorizaţi să participe la întâlniri cu eurodeputaţii, potrivit registrului de transparenţă al instituţiei.
Decizia vine a doua zi după un val de percheziţii şi arestări în cadrul unei anchete instrumentate de justiţia belgiană asupra unor suspiciuni de corupţie în Parlamentul European, caz în care ar fi implicaţi aproximativ 15 actuali sau foşti eurodeputaţi.
Parchetul federal belgian a anunţat joi că 21 de percheziţii au fost efectuate în Belgia şi alte trei au fost solicitate în Portugalia. Au fost efectuate şi mai multe arestări, dar nu a fost precizat niciun nume. Joi au fost sigilate uşile mai multor birouri folosite de asistenţii parlamentari atât la Bruxelles, cât şi la Strasbourg.
Potrivit Parchetului belgian, faptele de corupţie au decurs în mod „regulat” şi „foarte discret” începând din anul 2021, „sub acoperirea lobby-ului comercial” şi au luat diferite forme, precum remunerarea unor poziţionări politice sau chiar „cadouri excesive”, de pildă cheltuieli pentru mese, deplasări sau invitaţiile regulate la meciuri de fotbal.
Scopul acestor activităţi de lobby, potrivit instituţiilor media care au obţinut date despre investigaţie, ar fi fost de a contracara încercările SUA de a exclude companiile chineze de telecomunicaţii de pe pieţele sensibile, precum şi de a pleda pentru deschiderea pieţei europene către companiile chineze.
Un fost europarlamentar sloven al cărui nume a circulat în presă ca potenţial suspect a negat acuzaţiile. Intervievat de presa slovenă, Franc Bogovic, fost eurodeputat din grupul PPE, a recunoscut că a fost invitat la conferinţe de compania Huawei şi că a colaborat cu aceasta la un proiect privind internetul de mare viteză, dar a asigurat că nu are să-şi reproşeze niciun comportament ilegal.
O scrisoare din octombrie 2020, semnată de 41 de membri ai Parlamentului European, a cerut excluderea Huawei şi a concurentului său ZTE din reţelele 5G din întreaga Europă.
Această scrisoare, cunoscută la Bruxelles sub numele de scrisoarea „Nokia”, după numele unui competitor european al Huawei, a îndemnat de asemenea la interzicerea finanţării UE pentru utilizarea tehnologiei de la companii de mare risc din China. Printre semnatari s-au numărat eurodeputaţi cunoscuţi, precum fostul comisar european Andrus Ansip, politicianul german Sven Giegold din grupul Verzilor şi fostul premier lituanian Andrius Kubilius, care este în prezent comisar european pentru apărare.
Ulterior însă, în 2021, un grup de opt eurodeputaţi a adoptat o poziţie contrară, relatează portalul Follow the Money. Cei opt au semnat o contra-scrisoare în care au avertizat asupra „rasismului tehnologic”, argumentând că excluderea companiilor în funcţie de locul din care provin este discriminatorie.
„Din nefericire, unele state membre au interzis sau intenţionează să interzică utilizarea dispozitivelor 5G străine din motive ascunse şi dintr-o teamă nefondată de riscuri de securitate naţională şi chiar fac presiuni asupra altora să li se alăture”, se menţionează în scrisoare.
Printre semnatarii acestei ultime scrisori se numără Cristian-Silviu Buşoi, care la momentul respectiv era preşedintele puternicei Comisii a PE pentru Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE), scrie Follow the Money.
De asemenea, într-un gest care pare unul de răzgândire, Giuseppe Ferrandino, un eurodeputat italian care a semnat scrisoarea „Nokia”, a semnat şi a doua scrisoare. Printre semnatarii acestei a doua scrisori, postată de portalul belgian pe site-ul său, se află şi Tudor Ciuhodaru, pe atunci eurodeputat în grupul S&D, precum şi eurodeputatul PNL Daniel Buda, membru al PE şi în actuala legislatură. În total, scrisoarea este semnată de şase eurodeputaţi din grupul PPE şi doi din grupul S&D, cinci italieni şi trei români.
Într-o reacţie postată joi pe pagina sa de Facebook, Buşoi a negat că ar fi printre semnatarii scrisorii favorabile Huawei.
„Pentru corecta informare a publicului, în legătură cu informaţiile care au apărut în legătură cu o scrisoare trimisă în 2021 către Comisia Europeană, fac următoarea precizare: din verificările e-mailului oficial de la Parlamentul European şi cu foştii mei asistenţi, nu am găsit nicio corespondenţă cu domnul Fulvio Matrusciello, care pare iniţiatorul demersului scrisorii de lobby pentru Huawei, sau cu altcineva pe tema acestei scrisori. Cu siguranţă, NU am semnat nici electronic, nici olograf această scrisoare şi nu îmi aduc aminte ca fostul meu coleg, eurodeputatul Matrusciello, să îmi fi cerut un acord verbal pentru această scrisoare. Poziţia mea în toate discuţiile oficiale şi neoficiale a fost de a susţine poziţia României în a avea o tehnologie 3, 4 şi 5 G fără breşe de securitate”, a postat Buşoi pe reţeaua de socializare.
