Autorităţile sanitare judeţene menţionează că cifrele s-au menţinut la acelaşi nivel în ultimii ani, iar cazurile de malnutriţie se întâlnesc preponderent la copiii din mediul rural, lucru care poate fi asociat cu un nivel de trai scăzut şi o alimentaţie neconformă din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
„Pentru prevenirea cazurilor de malnutriţie proteino-calorică, este foarte importantă nutriţia de pe durata sarcinii dar şi din perioada postnatală. Starea de sănătate şi alimentaţia femeilor înainte de concepţie reprezintă factori esenţiali în dezvoltarea ulterioară a copiilor. Femeile care vor să devină mame trebuie să acorde importanţa cuvenită îngrijirii prenatale deoarece o alimentaţie corespunzătoare, cantitativ şi calitativ, contribuie la menţinerea unei stări bune de sănătate atât a mamei, cât şi a nou-născutului”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al DSP Vaslui, Mihaela Toplicianu.
Copiii cu greutate mică la naştere sunt luaţi în evidenţă de autorităţile sanitare şi sunt monitorizaţi cu ajutorul asistenţilor medicali comunitari şi al mediatorilor sanitari, care în situaţiile mai speciale sesizează serviciile locale de asistenţă socială.
Potrivit reprezentanţilor DSP Vaslui, Ministerul Sănătăţii derulează Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului, structurat pe două subprograme: cel de nutriţie şi sănătate a copilului şi cel de sănătate a femeii. În cadrul subprogramului de nutriţie şi sănătate a copilului, Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui şi Spitalul Municipal de Urgenţă „Elena Beldiman” Bârlad derulează programe de intervenţie şi profilaxie a malnutriţiei la copiii cu greutate mică la naştere, care se adresează copiilor cu greutatea sub 2.500 de grame la naştere şi copiilor cu greutatea de până la 3.000 de grame până la vârsta de 3 luni, cu scopul recuperării nutriţionale.
