Airbus şi peste 90 de alte companii europene şi grupuri de lobby au cerut Comisiei Europene să creeze un fond suveran de infrastructură pentru a stimula investiţiile publice şi a consolida autonomia tehnologică a regiunii, transmite CNBC.
Într-o scrisoare datată 14 martie, adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi vicepreşedintei executive Henna Virkkunen, semnatarii – printre care Dassault Systèmes, OVHcloud şi European Startup Network – au subliniat necesitatea ca Europa să devină mai independentă tehnologic, avertizând că, în ritmul actual, continentul va depinde aproape complet de tehnologiile non-europene în mai puţin de trei ani.
”Construirea autonomiei strategice în sectoarele cheie a devenit o necesitate urgentă în întreaga Europă”, se arată în scrisoare. Potrivit semnatarilor, Europa se află într-o poziţie de întârziere în domeniul digital, fiind semnificativ depăşită de SUA şi China.
Nevoia unei politici industriale pragmatice
Scrisoarea subliniază că Europa trebuie să îşi recâştige iniţiativa şi să devină mai independentă tehnologic, atât la nivel de infrastructură logică (aplicaţii, platforme, AI), cât şi la nivel de infrastructură fizică (cipuri, stocare, conectivitate).
Una dintre principalele cereri formulate este introducerea unui criteriu formal de achiziţie ”Cumpără European” în sectorul public şi stimularea sectorului privat să adopte o strategie similară. Obiectivul nu este excluderea companiilor non-europene, ci crearea unui spaţiu în care furnizorii europeni să poată concura legitim şi să justifice investiţii.
De asemenea, companiile solicită crearea unui fond suveran de infrastructură pentru investiţii publice în tehnologie, în special pentru proiectele intensive în capital, cum ar fi calculul cuantic şi producţia de cipuri. Aceştia cer fonduri semnificative, fie alocate, fie garantate de Banca Europeană de Investiţii şi de organismele publice naţionale.
Creşterea autonomiei europene în tehnologie şi apărare
Europa încearcă să îşi consolideze poziţia în sectorul tehnologic, iar directorii şi investitorii din domeniu cer investiţii mai mari şi reglementări mai relaxate pentru a stimula inovaţia, în special în inteligenţa artificială.
În octombrie 2023, fondatorii unor companii tehnologice majore din Europa, inclusiv CEO-ul Stripe, Patrick Collison, şi cofondatorul Wise, Taavet Hinrikus, au semnat o scrisoare deschisă în care au cerut crearea unei entităţi paneuropene pentru promovarea startupurilor şi a inovaţiei în blocul comunitar. Aceştia au subliniat fragmentarea dintre statele europene, unde conformitatea legală şi reglementară reprezintă o piedică pentru colaborarea transfrontalieră şi pentru competitivitatea globală.
Tema dependenţei Europei de tehnologiile critice din SUA, precum inteligenţa artificială, a fost unul dintre subiectele centrale de discuţie la Web Summit din noiembrie 2023. CEO-ul Proton, Andy Yen, a declarat pentru CNBC că Europa ar trebui să adopte o abordare similară cu protecţionismul american, promovând o strategie ”Europe-first” pentru a contracara dominaţia tehnologică a SUA.
Europa îşi consolidează apărarea şi economia în faţa protecţionismului SUA
În contextul politicilor comerciale protecţioniste agresive ale SUA şi al impunerii de tarife, Uniunea Europeană şi-a intensificat eforturile pentru a proteja creşterea economică şi a-şi consolida autonomia.
La începutul lunii martie, UE a propus măsuri fiscale care ar putea mobiliza aproape 800 de miliarde de euro (872 miliarde de dolari) pentru a susţine creşterea cheltuielilor de apărare.
Această schimbare de strategie a venit în urma tensiunilor dintre preşedintele SUA, Donald Trump, şi liderul ucrainean, Volodimir Zelenski. După o dispută publică, Trump a decis să blocheze ajutorul militar american pentru Ucraina, determinând Europa să îşi crească propriile capabilităţi de apărare şi să îşi intensifice sprijinul pentru Kiev.
Pe fondul acestor evoluţii, acţiunile companiilor europene din domeniul apărării au înregistrat o creştere semnificativă, indicele Aerospace and Defense din Europa crescând cu 35% de la începutul anului.
