Deși companiile declară că susțin diversitatea în recrutare, mulți candidați din această categorie se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă și în avansarea profesională.
Potrivit studiului „Angajații 45+ și Angajatorii: Așteptări vs. Realitate”, angajatorii apreciază experiența și seriozitatea lucrătorilor seniori, dar evidențiază și provocări legate de integrarea acestora în echipe mixte. Rodica Obancea, cofondator al inițiativei 45+, explică:
„Deși majoritatea angajatorilor afirmă că susțin angajarea persoanelor de peste 45 de ani, mai mult de jumătate dintre candidați din această categorie consideră că le este dificil sau foarte dificil să își găsească un loc de muncă. În România, unul dintre motivele invocate de angajatorii care au manifestat reticență în angajarea persoanelor de peste 45 de ani este rezistența la schimbare a acestora și nivelul scăzut de flexibilitate.”
În ciuda acestor percepții, Violeta Niculae, director executiv We Rent și Ambasador Diversity & Inclusion Romania, subliniază avantajele pe care angajații cu experiență le aduc echipelor:
„Avantajele angajării persoanelor de peste 45 de ani includ seriozitatea și responsabilitatea, loialitatea și stabilitatea acestora, dar și experiența și un grad mai ridicat de anduranță. Angajatorii percep unele dezavantaje, cum ar fi nivelul scăzut de flexibilitate, o posibilă dificultate de integrare în echipele de juniori și o disponibilitate mai redusă în a învăța lucruri noi.”
Integrarea unui angajat de peste 45 de ani presupune uneori investiții suplimentare, însă valoarea pe care aceștia o aduc echipei este semnificativă. Cătălina Călinescu, membră a Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii, explică pentru Radio Tg.Mureș:
„Procesul de învățare poate fi mai lung, iar uneori poate fi necesar să investim mai mult în formare continuă. Costurile salariale pot fi și ele mai mari, având în vedere experiența și abilitățile acumulate pe parcursul carierei lor. Dacă stăm și ne întrebăm de ce totuși alegem să angajăm persoane din această categorie, este pentru că aduc o stabilitate extraordinară echipelor noastre, sunt loiali, etici și au o abordare matură care ajută la formarea unei echipe performante și solide. Totodată, contribuie activ la dezvoltarea colegilor mai tineri prin mentorat și învățăturile pe care le împărtășesc.”
Studiul arată că aproape jumătate dintre angajați resimt stres cronic, burnout și lipsă de apreciere profesională, în timp ce angajatorii consideră că politicile lor de resurse umane sunt eficiente. Angajații acuză lipsa unei direcții strategice clare, feedback insuficient și o viziune incoerentă, în timp ce companiile subestimează impactul unei comunicări eficiente asupra echipelor.
În loc să angajeze mai mulți oameni, multe organizații aleg să redistribuie sarcinile existente, crescând presiunea asupra echipelor și accentuând nesiguranța locului de muncă.
Concluzia raportului este clară: fără măsuri concrete de adaptare a politicilor organizaționale la realitățile pieței muncii, decalajul dintre angajatori și angajați va continua să se adâncească, afectând atât stabilitatea echipelor, cât și performanța companiilor.
