”Pentru a face o astfel de analiză trebuie să cunoaștem distribuția încrucișată a răspunsurilor alegătorilor la două întrebări de sondaj: (1) Care este partidul votat la ultimele alegeri (Parlamentare 2024)? și (2) Care este intenția de vot pentru alegerile din mai? Problema e că, majoritatea rapoartelor prezentate public de institutele de sondare prezintă doar distribuția răspunsurilor la fiecare întrebare în parte, nu și distribuția încrucișată. Suplimentar, pentru că un eșantion obișnuit are puțin peste 1000 respondenți, iar un tabel care încrucișează intenția de vot pentru președinte cu votul anterior are minimum 25 combinații, rezultă că o medie de cel mult 40 de respondenți pe combinație. Pentru că nu toți respondenții răspund la întrebările de vot, în realitate, numărul e mai mic. Estimările care au la bază un număr atât de mic de cazuri pot fi foarte diferite de valorile reale. Putem crește numărul de cazuri doar dacă folosim mai multe sondaje. Chiar și așa, erorile pot fi mari în unele cazuri.
Am identificat două sondaje, ambele online, care au măsurat variabilele de interes și la datele cărora am avut acces. Raportul AtlasIntel din martie 2025 prezintă un tabel cu distribuția încrucișată a celor două variabile de interes. În cazul celei de a doua surse, ultimul sondaj MKOR (sfârșit de aprilie), am primit baza de date și am produs eu tabelul. Cum cele două surse prezentau date relativ similare, le-am combinat (am calculat mediile).
Cum se împart voturile la alegerile prezidențiale
Pornind de la tabelul produs anterior și de la numărul de voturi primite de partide la alegerile parlamentare din 2024 am realizat graficul de mai jos. În stânga avem partidele parlamentare, iar în dreapta candidații la alegerile prezidențiale din acest an. Grosimea unei benzi colorate indică numărul de voturi primite de un partid, respectiv numărul de voturi ale acelui partid care merg, pe baza declarațiilor din sondaje, spre un anumit candidat. Pentru că estimările prezentate sunt calcultate folosind și date de sondaj, ele trebuie privite mai degrabă ca tendințe, nu ca valori absolute. Observăm următoarele:
- Majoritatea voturilor primite de PSD se împart aproximativ egal între Crin Antonescu și Victor Ponta (45%, respectiv 39%).
- Majoritatea voturilor primite de PNL se împart aproximativ egal între Nicușor Dan și Crin Antonescu (41%, respectiv 37%).
- Cea mai mare parte a voturilor primite de UDMR se împart aproximativ egal între Nicușor Dan și Crin Antonescu (41%, respectiv 30%).
- Majoritatea voturilor primite de USR merg la Nicușor Dan (71%) și doar în jur de 12% la Elena Lasconi (probabil procentul real e ceva mai mare – numărul de cazuri e mic, sondajele sunt online).
- Aproape toate voturile primite de AUR merg la George Simion (93%).
- Majoritatea voturilor obținute de POT merg la George Simion (82%).
- Peste jumătate din voturile primite de S.O.S. merg la George Simion (63%).
Pe baza acestor estimări putem spune că: majoritatea alegătorilor AUR și POT sunt disciplinați, adică votează candidatul AUR; cel mult jumătate din electoratele PSD, PNL și UDMR votează candidatul susținut de coaliția formată din aceste partide; electoratul USR este cel mai puțin disciplinat, votând majoritar un alt candidat decât cel susținut oficial de partid. În concluzie, pe baza tuturor datelor disponibile, putem aproxima că doar jumătate (52%) din electoratul partidelor din România este disciplinat, în sensul că votează cu candidatul susținut de propriul partid.”, arată Mircea Comșa, pe blogul personal.
