Toţi ochii sunt aţintiţi asupra României. Ţara se va prezenta la urne pe 4 mai în primul tur al unor alegeri prezidenţiale controversate, după ce îngrijorările legate de interferenţa Rusiei au dus la anularea votului iniţial în noiembrie anul trecut. Acum că ultranaţionalistul Călin Georgescu, sprijinit de Moscova, a fost descalificat din alegerile repetate, George Simion, liderul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), de extremă dreapta, a trecut în fruntea sondajelor, înaintea unui vot care ameninţă să zguduie UE şi NATO, dacă Bucureştiul se abate de la calea sa proeuropeană, scrie, miercuri, POLITICO, într-o analiză plasată în deschiderea site-ului.
Pentru moment, există patru candidaţi, conform sondajelor – care (avertisment important!) nu au reuşit să prezică ascensiunea uimitoare a lui Georgescu anul trecut -, care par să aibă o şansă întemeiată de a ajunge în turul al doilea, esenţial, de pe 18 mai: Simion; candidatul partidelor de guvernământ, Crin Antonescu; independentul centrist Nicuşor Dan; şi naţionalistul de stânga Victor Ponta, arată POLITICO, menţionând că fiecare dintre aceştia trei din urmă este cotat pe poziţia a doua în sondaje recente separate.
Publicaţia de la Bruxelles analizează în continuare ce s-ar putea întâmpla în fiecare dintre scenariile posibile pentru turul al doilea, inclusiv opţiunile care ar lăsa Bruxelles-ul fără reacţie.
SIMION VS. DAN
Cu Georgescu împiedicat să candideze, Simion s-a prezentat ca fiind candidatul ideal pentru alegătorii naţionalişti – cu un succes aparent. Sprijinul său de 30% în sondajele recente este aproximativ suma voturilor obţinute de Georgescu în noiembrie, plus voturile sale.
Un fan declarat al premierului italian Giorgia Meloni, Simion s-a prezentat ca un agent al schimbării, iar partidul său AUR, care a trecut de la o mişcare anti-vaccinare la o forţă politică majoră, ca o platformă trumpistă. El a promis să se împotrivească Bruxelles-ului şi să suspende ajutorul militar pentru Ucraina.
Simion primeşte sprijin în oraşele mici şi mijlocii şi în zonele rurale, precum şi în rândul alegătorilor mai tineri de 45 de ani, cu venituri mici şi niveluri de educaţie scăzute sau medii, a declarat Remus Ştefureac, analist politic şi director al companiei de sondaje Inscop Research. La fel ca Georgescu, care a câştigat un sprijin major din partea alegătorilor din afara României, Simion încearcă, de asemenea, să obţină votul diasporei, care nu este de obicei inclus în sondajele din România.
Baza de alegători aparţinând lui Dan, un matematician care a fondat partidul Uniunea Salvaţi România (USR), dar care acum candidează ca independent, este foarte diferită: el are un sprijin puternic în Bucureşti, unde este primar, şi în alte zone urbane mari, dar mai puţin în oraşele mici şi în mediul rural.
În timp ce Dan este, de asemenea, bine plasat pentru a colecta sprijin de la românii din străinătate, el nu este încă bine cunoscut în afara Bucureştiului, ceea ce este de fapt pentru el călcâiul lui Ahile. În întreaga Românie, „10% din populaţie nu ştie cine este Nicuşor Dan”, iar acest lucru l-ar putea costa victoria într-un tur doi strâns împotriva lui Simion, potrivit lui Ştefureac.
Un sondaj publicat luni de CURS, o societate de sondare cu sediul la Bucureşti, a ajuns la aceeaşi concluzie, acordându-i lui Simion (54%) un avantaj de 8 puncte procentuale faţă de Dan (46%) într-o ipotetică confruntare.
Ştefureac a subliniat însă că este devreme, cu alegerile încă la câteva săptămâni distanţă, şi că o campanie pentru turul doi cu „tracţiune emoţională” şi un apel la o coaliţie mai largă de alegători ar putea fi extrem de imprevizibilă.
SIMION VS. ANTONESCU
Antonescu, soţul fostului comisar european al României Adina Vălean, candidează cu sprijinul partidelor de guvernământ de la Bucureşti: Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga, Partidul Naţional Liberal de centru-dreapta şi partidul minorităţii maghiare din ţară, Alianţa Democrată a Maghiarilor din România.
În acest scenariu, sprijinul establishmentului este un avantaj clar pentru Antonescu, deoarece câştigarea turului al doilea în alegerile prezidenţiale depinde de capacitatea candidaţilor de a strânge sprijin dincolo de baza lor. Dar el este dezavantajat de votul diasporei: Între 5 % şi 7 % din totalul voturilor sunt exprimate de românii din străinătate – care tind să voteze „împotriva sistemului”, explică Ştefureac.
Anterior, românii din străinătate l-au susţinut în număr mare pe fostul preşedinte liberal Klaus Iohannis, ca un protest împotriva PSD-ului, cândva puternic. În noiembrie, aminteşte Ştefureac, Georgescu a câştigat voturile diasporei spunându-le oamenilor că „Sunteţi acolo (în străinătate) din cauza guvernului eşuat care nu a fost capabil să aducă suficientă prosperitate în România şi a trebuit să vă părăsiţi familiile”. Pentru moment, analiza sa îi plasează pe Simion şi Antonescu la egalitate într-o ipotetică confruntare. Sondajul CURS îi oferă lui Antonescu un uşor avantaj, de 52% la 48%.
În campania sa pentru a ajunge în turul al doilea, Antonescu a respins un sondaj care îl arăta pe Ponta pe locul al doilea în primul tur ca fiind un „truc de campanie” pentru a aduna alegătorii care se opun atât lui Simion, cât şi lui Ponta în spatele lui Dan.
SIMION VS. PONTA
Aceasta este confruntarea care îngrozeşte mainstream-ul din România şi Europa, mai larg.
Fost prim-ministru şi fost preşedinte al PSD, Ponta a fost forţat să demisioneze în urma unui incendiu mortal într-un club de noapte în 2015, pe care protestatarii l-au pus pe seama corupţiei.
El candidează pe o platformă suveranistă „România mai întâi”, promiţând să oprească exporturile de cereale ucrainene prin porturile româneşti (o rută cheie pentru ţara devastată de război) pentru a proteja fermierii locali. Dar Ponta a fost criticat pentru că a recunoscut că a permis inundarea a patru sate româneşti de pe Dunăre pentru a salva capitala sârbă Belgrad în 2014.
Ponta tinde să obţină sprijin din partea alegătorilor mai în vârstă din zonele urbane şi rurale mai mici. Ca şi Simion, el încearcă, de asemenea, să obţină sprijinul foştilor alegători ai lui Georgescu.
Săptămâna trecută, liderii USR şi-au acordat sprijinul lui Nicuşor Dan în locul propriului candidat, Elena Lasconi, în încercarea de a-l împiedica pe Ponta să smulgă locul doi. O confruntare între Simion şi Ponta ar fi un scenariu „toxic”, au avertizat ei.
În timp ce ambii prezintă o imagine naţionalistă şi anti-europeană, Ponta ar fi probabil „perceput, în comparaţie cu Simion, ca un candidat mai pro-european”, spune Ştefureac.
Simion s-a confruntat cu acuzaţii (pe care le-a negat în repetate rânduri) de a se fi întâlnit cu spioni ruşi. El are interdicţie de a intra în Moldova şi Ucraina din cauza apelurilor din trecut de a revendica teritorii şi se opune continuării ajutorului militar pentru Ucraina. Cu toate acestea, în perioada premergătoare alegerilor, el a catalogat Rusia lui Putin drept o mare ameninţare, apropiindu-se în schimb de mişcarea MAGA a lui Trump.
Reputaţia sa de candidat pro-rus l-ar putea costa în cele din urmă, consideră Ştefureac: Potrivit unui sondaj recent, aproape 90 la sută dintre români sunt în favoarea aderării la UE şi NATO.
România este una dintre cele mai mari ţări ale UE după populaţie, o ţară-cheie pe flancul estic al Europei şi al NATO şi o putere militară semnificativă. O victorie a unui politician sceptic atât faţă de UE, cât şi faţă de NATO ar da o lovitură planurilor blocului de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei.
Dacă cei doi s-ar confrunta în turul doi, ar fi o cursă strânsă, potrivit lui Ştefureac.
PONTA VS. ANTONESCU
Cu sondaje recente care îl plasează pe Simion la peste 30 la sută din voturi, el pare în prezent calificat sigur pentru turul al doilea. Acest lucru face ca scenariile de tur 2 de scrutin fără el să pară nimic mai mult decât un experiment de gândire, dar creşterea de ultim moment a lui Georgescu în noiembrie a demonstrat că nimic nu este bătut în cuie.
Ponta a condus PSD înainte de a-şi înfiinţa propriul partid, Pro România. Acest lucru l-a lăsat cu propria sa clientelă personală, dar şi cu o bună parte din sprijinul rămas în rândul alegătorilor PSD.
Atât Antonescu, cât şi Ponta se adresează unei game largi de alegători, ceea ce îi plasează într-o poziţie bună pentru a atrage sprijin într-un al doilea tur, dar atracţia mai mare a lui Ponta în rândul susţinătorilor lui Georgescu şi Simion i-ar putea oferi un avantaj faţă de Antonescu dacă s-ar ajunge la o cursă între cei doi, potrivit lui Ştefureac.
PONTA VS. DAN
Sprijinul mai larg al lui Ponta i-ar putea oferi, de asemenea, un avantaj în faţa lui Nicuşor Dan, deşi o confruntare între cei doi pare în prezent să aibă şanse mici.
Baza de susţinere a lui Dan, pentru moment, este destul de limitată. Decizia partidului USR de a se ralia în spatele său ar putea chiar să se întoarcă împotriva sa, deoarece o legătură strânsă cu partidul centrist riscă să-i limiteze capacitatea de a aduna un sprijin mai larg, spune Ştefureac.
Dincolo de toate acestea, sondajul CURS le dădea amândurora o şansă de 50-50 de a-l învinge pe celălalt.
DAN VS. ANTONESCU
Dacă Dan şi Antonescu s-ar confrunta în turul al doilea, o ipoteză puţin probabilă în prezent, ei ar ajunge să pescuiască în acelaşi bazin de votanţi.
Dan îşi atrage sprijinul din partea USR şi a românilor cu studii superioare şi înstăriţi din marile oraşe; Antonescu – din partea susţinătorilor partidelor de guvernământ din întreaga ţară. Amândoi ar avea misiunea de a convinge noi alegători şi niciunul nu se adresează prea mult alegătorilor naţionalişti.
Sondajul CURS îi oferă lui Antonescu un uşor avantaj de 52% la 48%, iar Ştefăneac spune că ei ar putea fi la egalitate.
