Guvernanţii nu au învăţat din lecţiile crizei din 2009-2010 şi din acordurile cu FMI care au echilibrat ulterior, cu măsuri de austeritate, finanţele statului, astfel că au adus România acum în situaţia de a avea nevoie, din nou, de măsuri pentru corecterea dezechilibrelor ample, în special al celui bugetar. „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, la Prima News. Afirmaţiile sale vin după ce o analiză Erste a avertizat că „politica paralizată pune în pericol ratingul investment grade al României”, afirmând că e nevoie de un al doilea pachet fiscal, amânat din cauza alegerilor repetate, pentru a reduce deficitul la 7% din PIB şi a evita retrogradarea la junk de către agenţii, având în vedere că execuţia bugetară arată un deficit la nivelul anului trecut.
Principala problemă a finanţelor statului este deficitul bugetar ridicat, în termeni cash anunţat la 8,65% pentru anul trecut. Profit.ro a anunţat că deficitul bugetar al României pentru 2024 în termeni ESA, standardul utilizat la nivelul UE, a fost calculat, la acest moment, la 9,28%. Eurostat, biroul de statistică al UE, anunţă datele oficiale privind deficitul ESA pe 22 aprilie. România s-a angajat să scadă deficitul ESA în acest an la 7% din PIB.
„La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune, nici măcar nu s-a învăţat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu şi asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva”, a spus Dăianu.
Pentru a putea ajunge la 7% în acest an, Guvernul trebuie să ia măsuri de corecţie, însă spaţiul rămas pentru restrângerea cheltuielilor publice este unul limitat, după ce salariile bugetarilor şi pensiile, cele mai mari componente ale cheltuielilor bugetare, au fost deja îngheţate, a arătat preşedintele Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, sunt necesare şi măsuri care să genereze venituri suplimentare şi care, împreună cu măsurile de control al cheltuielilor, să asigure o corecţie a deficitului ESA de circa două puncte procentuale din PIB, de la peste 9% anul trecut, aproape măcar de ţinta de 7% asumată de Guvern pentru 2025 în planul fiscal încheiat cu Comisia Europeană pentru asjutarea deficitului.
Mare parte dintre economişti consideră insuficiente măsurile adoptate până în prezent de către Guvern, o serie de măsuri de creştere a veniturilor (majorare impozit dividende, restricţii suplimentare la microîntreprinderi, taxa pe stâlp şi eliminarea facilităţilor acordate unor angajaţi) cu 7 miliarde de lei în acest an, precum şi măsurile pentru controlul cheltuielilor, cum sunt îngheţarea de pensii şi salarii, restricţii la angajări în sectorul bugetar. În acest context, toate cele trei mari agenţii de rating au perspectivă negativă pentru calificativul suveran al României, iar asupra guvernanţilor creşte presiunea să vină cu măsuri credibile pentru consolidarea finanţelor statului, cel mai probabil prin creşteri de taxare.
„Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidenţiale, ceea ce pune ţinta de 7% la mare risc”, avertizează Erste în documentul analizat de Profit.ro. România a încheiat anul trecut cu un deficit de 8,7% din PIB pe baze cash, din nou cel mai ridicat din regiune. Mai mult, primele estimări ale Comisiei Europene arată un deficit de 9,3% din PIB pe angajamente (ESA), chiar mai mare decât cel de 9,2% atins în primul an de pandemie, ceea ce arată câţi bani s-au tocat în anul electoral 2025 de coaliţia de guvernare PSD-PNL.
„România, Slovacia şi Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035, potrivit proiecţiilor Comisiei Europene”, arată Erste. România ar urma să ajungă la cea mai ridicată datorie publică peste 10 ani, de peste 100% din PIB, dacă nu sunt luate măsuri de corecţie. Datoria publică a ajuns la 55% din PIB, faţă de 49% în 2023 şi 39% în 2019. Chiar şi în scenariul în care deficitul este redus treptat, în ţinte agreate cu CE, datoria publică ar urma să depăşească 60% din PIB începând cu 2027.
Agenţiile de rating au scăzut perspectiv României de la stabilă la negativă în ultimele luni şi sunt îngrijorate de creşterea datoriei publice, subliniază Erste, însă acestea în acelaşi timp se aşteaptă ca guvernul să implementeze reformele promise, stabilizând în cele din urmă raportul datorie/PIB.
Erste atrage atenţia că plăţile dobânzilor şi inflaţia vor fi important de monitorizat în contextul dinamicii datoriei publice din România. Totodată, creşterea PIB sub aşteptări ar putea reprezenta, de asemenea, un risc ascendent pentru profilul datoriei-PIB.
